Regimul liberei circulatii a cetatenilor romani in strainatate
Legea nr. 248/2005 din 20/07/2005
Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 682 din 29/07/2005
Modificata de :
Lege nr. 191/2006 din 16/05/2006
Lege nr. 50/2006 din 08/03/2006
Completata de :
Ordonanţă de urgenţă nr. 96/2006 din 29/11/2006
Ordonanţă nr. 5/2006 din 19/01/2006
Atacata prin;
Decizia nr. 623/2006 din 03/10/2006 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 39 alin. (3), (4) şi (5) din Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate
Decizia nr. 855/2006 din 28/11/2006 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 38 lit. a), art. 39 alin. (6) şi ale art. 55 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate
Decizia nr. 901/2006 din 05/12/2006 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 38 lit. a), art. 39 alin. (6) şi ale art. 55 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate
Decizia nr. 291/2007din 22/03/2007 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 pct. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 825/1995 pentru aprobarea Acordului dintre Guvernul României, pe de o parte, şi guvernele Regatului Belgiei, Marelui Ducat de Luxemburg şi Regatului Ţărilor de Jos, pe de altă parte, privind readmisia persoanelor aflate în situaţie ilegală, precum şi ale art. 38 lit. a) şi art. 52 din
Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate
Decizia nr. 548/2007 din 07/06/2007 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 38 lit. a) din Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate
Decizia nr. 558/2007 din 07/06/2007 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 38 şi art. 52 din Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate
CAPITOLUL II. Documente de calatorie in strainatate
CAPITOLUL III. Exercitarea dreptului la libera circulatie in strainatate
CAPITOLUL IV. Contraventii si infractiuni
CAPITOLUL V. Dispozitii tranzitorii si finale
CAPITOLUL I
Dispozitii generale
Art. 1. - Prezenta lege stabileste conditiile in care cetatenii romani isi pot exercita dreptul la libera circulatie in strainatate, precum si limitele exercitarii acestui drept.
Art. 2. - (1) Cetatenilor romani care indeplinesc conditiile prevazute de prezenta lege le este garantat dreptul de a calatori in strainatate, de a emigra si de a reveni oricand in tara. Nici o autoritate romana nu ii poate interzice, in nici o situatie, unui cetatean roman sa se reintoarca pe teritoriul Romaniei.
(2) Cetatenii romani minori pot calatori in strainatate numai insotiti, cu acordul parintilor ori al reprezentantilor legali, in conditiile prezentei legi. In sensul prezentei legi, prin reprezentant legal se intelege persoana desemnata, potrivit legii, sa exercite drepturile si sa indeplineasca obligatiile parintesti fata de minor.
Art. 3. - (1) Limitarea exercitarii dreptului cetatenilor romani la libera circulatie in strainatate se poate face numai temporar, in cazurile si in conditiile prevazute in prezenta lege, si consta in suspendarea sau, dupa caz, restrangerea exercitarii acestui drept.
(2) Suspendarea exercitarii dreptului la libera circulatie in strainatate reprezinta interdictia temporara de parasire a teritoriului Romaniei, instituita de drept sau, dupa caz, de catre autoritatile competente, in conditiile prezentei legi. Aceasta masura are caracter individual, cu exceptia situatiilor in care este instituita prin lege speciala, in cazul aparitiei unor situatii de natura sa o justifice in raport cu necesitatea asigurarii apararii tarii sau a securitatii nationale.
(3) Restrangerea exercitarii dreptului la libera circulatie in strainatate reprezinta interdictia temporara de a calatori in anumite state, dispusa de autoritatile competente romane, in conditiile prezentei legi.
(4) Autoritatile competente au obligatia sa informeze in scris, in conditiile prezentei legi, persoana impotriva careia s-a instituit o masura de limitare a exercitarii dreptului de libera circulatie, asupra motivelor care au determinat aceasta masura, precum si asupra perioadei pentru care s-a limitat exercitiul acestui drept.
Art. 4. - (1) Pe perioada sederii in strainatate orice cetatean roman are dreptul la asistenta si protectie din partea misiunilor diplomatice, precum si a oficiilor consulare ale Romaniei.
(2) Misiunile diplomatice si oficiile consulare ale Romaniei din strainatate au obligatia sa acorde sprijin si asistenta, in conditiile legii, cu sprijinul institutiilor competente din tara, cetatenilor romani aflati in dificultate sau care solicita ajutorul in vederea intoarcerii in tara, precum si de a intreprinde toate demersurile necesare pentru informarea cetatenilor romani asupra aparitiei unor situatii de natura sa le puna in pericol siguranta ori sanatatea.
(3) Pe baza informatiilor furnizate de Ministerul Afacerilor Externe, organele politiei de frontiera sunt obligate sa ii informeze pe cetatenii romani care urmeaza sa calatoreasca in strainatate asupra aparitiei, pe teritoriile statelor de tranzit si de destinatie, a unor situatii de natura sa le puna in pericol siguranta ori sanatatea.
Art. 5. - Pe perioada sederii lor in strainatate, cetatenii romani au urmatoarele obligatii:
a) sa respecte legislatia Romaniei si sa nu desfasoare activitati de natura sa compromita imaginea Romaniei ori care sa contravina obligatiilor asumate de Romania prin documente internationale;
b) sa respecte legislatia statului in care se afla, precum si scopul pentru care li s-a acordat dreptul de a intra si, dupa caz, de a ramane pe teritoriul statului respectiv, in conditiile stabilite prin legislatia acestuia sau prin documentele internationale incheiate cu Romania;
c) sa depuna toate diligentele in vederea acordarii de ajutor cetatenilor romani aflati in dificultate pe teritoriul statului pe care se afla, informand cu privire la astfel de situatii misiunile diplomatice si oficiile consulare ale Romaniei din statul respectiv;
d) in cazul stabilirii resedintei sau a domiciliului in strainatate, sa informeze cea mai apropiata misiune diplomatica sau oficiu consular al Romaniei;
e) sa informeze cea mai apropiata misiune diplomatica sau oficiu consular al Romaniei cu privire la orice schimbare intervenita in starea lor civila.
CAPITOLUL II
Documente de calatorie in strainatate
SECŢIUNEA 1
Tipuri de documente de calatorie
Art. 6. - (1) Tipurile de documente de calatorie pe baza carora cetatenii romani pot calatori in strainatate, eliberate in conditiile prezentei legi, sunt urmatoarele:
a) pasaport diplomatic;
b) pasaport de serviciu;
c) pasaport simplu;
d) titlu de calatorie.
(2) Documentele de calatorie prevazute la alin. (1) sunt proprietatea statului roman si fac dovada, in fata autoritatilor romane si straine, a identitatii, cetateniei, calitatii, precum si a dreptului titularului de a calatori in strainatate.
(3) Cetatenii romani pot calatori in strainatate si in baza altor documente stabilite prin acordurile internationale la care Romania sau, dupa caz, Guvernul Romaniei este parte.
(4) Procedura depunerii si solutionarii cererilor pentru eliberarea documentelor de calatorie in strainatate, actele care trebuie prezentate de solicitanti la depunerea cererilor, precum si termenele in care se solutioneaza acestea se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.
Art. 7. - Forma si continutul documentelor de calatorie prevazute la art. 6 alin. (1) se stabilesc prin hotarare a Guvernului, la propunerea Ministerului Administratiei si Internelor si a Ministerului Afacerilor Externe.
SECŢIUNEA a 2-a
Pasaportul diplomatic
Art. 8. - (1) Pasaportul diplomatic este documentul de calatorie care se elibereaza de Ministerul Afacerilor Externe, in conditiile prezentei legi, urmatoarelor categorii de persoane, in scopul facilitarii reprezentarii de catre acestea a intereselor statului roman in strainatate:
a) presedintele Romaniei;
b) presedintele Senatului si presedintele Camerei Deputatilor;
c) membrii Senatului si membrii Camerei Deputatilor;
d) primul-ministru, membrii Guvernului si persoanele asimilate ministrilor;
e) presedintele si judecatorii Curtii Constitutionale;
f) avocatul poporului si adjunctii acestuia;
g) presedintele si vicepresedintii Inaltei Curti de Casatie si Justitie;
h) membrii Consiliului Superior al Magistraturii si judecatorii Inaltei Curti de Casatie si Justitie;
i) presedintele si vicepresedintii Curtii de Conturi;
j) procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, procurorul general financiar al Curtii de Conturi si adjunctii acestora;
k) presedintele si presedintii de sectie ai Consiliului Legislativ;
l) guvernatorul si viceguvernatorii Bancii Nationale a Romaniei;
m) presedintele si vicepresedintii Academiei Romane;
n) patriarhul, cardinalul, mitropolitii si sefii cultelor din Romania, recunoscute de stat;
o) secretarii de stat si persoanele asimilate acestora;
p) functionarii cu grad diplomatic si persoanele care isi desfasoara activitatea in Ministerul Afacerilor Externe, prin detasare de la alte institutii, pe functii corespunzatoare functionarilor cu grad diplomatic;
q) functionarii cu grad consular si persoanele care isi desfasoara activitatea in Ministerul Afacerilor Externe, prin detasare de la alte institutii, pe functii corespunzatoare functionarilor cu grad consular;
r) atasatii militari si atasatii de afaceri interne, adjunctii acestora, precum si functionarii superiori din organizatiile internationale si interguvernamentale;
s) curierii diplomatici;
t) sotul, sotia si copiii minori ai persoanelor prevazute la lit. a)-r);
u) persoanele trimise in misiune oficiala in strainatate, pentru sustinerea unor interese nationale, pe baza de mandat si pe durata acestuia, cu aprobarea ministrului afacerilor externe;
v) fostii sefi ai statului roman, fostii presedinti ai Senatului si Camerei Deputatilor si fostii prim-ministri.
(2) Pasapoartele diplomatice se elibereaza persoanelor prevazute la alin. (1), dupa cum urmeaza:
a) la inceputul mandatului cu care au fost investiti, in cazul celor prevazute la alin. (1) lit. a), b), d), e), g), i), j), l) si m);
b) inaintea primei deplasari care necesita utilizarea pasaportului diplomatic, in cazul celorlalte persoane prevazute la alin. (1).
Art. 9. - (1) Pasapoartele diplomatice se elibereaza de Ministerul Afacerilor Externe, prin structura sa specializata, la solicitarea institutiilor sau a autoritatilor publice interesate, care vor preciza scopul si calitatea in care titularii urmeaza sa se deplaseze in strainatate pe baza acestor documente de calatorie.
(2) In cazul in care structura specializata din cadrul Ministerului Afacerilor Externe constata ca nu sunt indeplinite conditiile prevazute la art. 8, poate refuza eliberarea pasaportului diplomatic, informand in acest sens institutia solicitanta.
Art. 10. - (1) Pasapoartele diplomatice se elibereaza, de regula, cu o valabilitate de 5 ani, care poate fi prelungita o singura data, fara a se putea depasi 10 ani de la data emiterii.
(2) In cazul persoanelor prevazute la art. 8 alin. (1) lit. c), o)-r) si u), pasapoartele diplomatice se pot elibera si pentru o perioada solicitata de institutiile din care acestea fac parte, fara a se putea depasi perioada maxima prevazuta la alin. (1).
Art. 11. - (1) Titularii pasapoartelor diplomatice sunt obligati sa le predea institutiei din care fac parte, dupa cum urmeaza:
a) persoanele prevazute la art. 8 alin. (1) lit. e), g), i), j), l) si m), la incheierea mandatului cu care au fost investite;
b) persoanele prevazute la art. 8 alin. (1) lit. f), h), k) si n), in termen de 5 zile de la intoarcerea din deplasarea in strainatate care a determinat necesitatea folosirii pasaportului diplomatic.
(2) Persoanele prevazute la art. 8 alin. (1) lit. u) sunt obligate sa predea pasaportul diplomatic la Ministerul Afacerilor Externe, in termen de 5 zile de la intoarcerea din deplasarea in strainatate care a determinat necesitatea folosirii pasaportului diplomatic.
(3) La incetarea calitatii prevazute la art. 8 alin. (1), institutia din cadrul careia face parte titularul are obligatia sa predea documentul Ministerului Afacerilor Externe, in vederea anularii.
SECŢIUNEA a 3-a
Pasaportul de serviciu
Art. 12. - Pasaportul de serviciu este documentul de calatorie care se elibereaza de Ministerul Afacerilor Externe, in conditiile prezentei legi, urmatoarelor categorii de persoane:
a) magistratilor, cand calatoresc in misiuni oficiale;
b) prefectilor si subprefectilor, presedintilor si vicepresedintilor consiliilor judetene, primarilor municipiilor, oraselor si sectoarelor municipiului Bucuresti, cand calatoresc in misiuni oficiale;
c) functionarilor din aparatul central al administratiei publice si ai Parlamentului, cand calatoresc in misiuni oficiale;
d) personalului tehnico-administrativ si de serviciu al misiunilor diplomatice, al oficiilor consulare, al reprezentantelor permanente pe langa organizatiile internationale, lectorilor trimisi in misiune de Ministerul Educatiei si Cercetarii, precum si sotului, sotiei si copiilor minori ai acestora;
e) presedintilor si vicepresedintilor organizatiilor si asociatiilor profesionale la nivel national, legal constituite, cand calatoresc in misiuni oficiale;
f) presedintilor organizatiilor cetatenilor apartinand minoritatilor nationale, legal constituite, membre ale Consiliului Minoritatilor Nationale, cand se deplaseaza in strainatate in interes de serviciu;
g) altor persoane, cu aprobarea ministrului afacerilor externe, cand calatoresc in strainatate in misiuni oficiale.
Art. 13. - (1) Pasapoartele de serviciu se elibereaza de Ministerul Afacerilor Externe, prin structura sa specializata, la solicitarea institutiilor, autoritatilor publice sau organizatiilor interesate, care vor preciza scopul si calitatea in care titularii urmeaza sa se deplaseze in strainatate in baza acestor documente de calatorie.
(2) Pasapoartele de serviciu se elibereaza cu o valabilitate de 5 ani, care poate fi prelungita o singura data, fara a se putea depasi 10 ani de la data emiterii.
Art. 14. - (1) Pasapoartele de serviciu pot fi folosite de titularii acestora numai atunci cand se deplaseaza in strainatate in calitate oficiala, in interesul autoritatii sau institutiei publice din care face parte.
(2) In termen de 5 zile de la intoarcerea in tara, titularul are obligatia de a preda pasaportul de serviciu, spre pastrare, la autoritatea sau institutia publica din care face parte. Pe cale de exceptie, seful autoritatii sau institutiei publice poate dispune ca pasaportul de serviciu sa ramana in posesia titularului atunci cand acesta, prin natura activitatii desfasurate, se deplaseaza frecvent in strainatate, cu conditia ca perioada de sedere pe teritoriul Romaniei, intre doua deplasari, sa nu depaseasca 30 de zile.
(3) La incetarea calitatii prevazute la art. 12, autoritatea sau institutia din cadrul careia face parte titularul are obligatia sa predea pasaportul de serviciu Ministerului Afacerilor Externe, in vederea anularii.
SECŢIUNEA a 4-a
Pasaportul simplu
Art. 15. - (1) Pasaportul simplu se elibereaza, la cerere, cetatenilor romani care indeplinesc conditiile prevazute de prezenta lege si nu se afla in una dintre situatiile de suspendare a dreptului de a calatori in strainatate.
(2) Cererile pentru eliberarea pasapoartelor simple se depun personal de catre solicitanti, in tara, la serviciile publice comunitare pentru evidenta persoanelor ori la serviciile publice comunitare pentru eliberarea si evidenta pasapoartelor simple, in a caror raza de competenta au domiciliul sau, dupa caz, resedinta, iar in strainatate, la misiunile diplomatice si oficiile consulare ale Romaniei.
(3) Persoanele care, din motive obiective, nu se pot prezenta personal la serviciile publice comunitare pot depune cererile prin mandatar, cu procura speciala, autentificata in tara de notarul public, iar in strainatate de misiunile diplomatice sau de oficiile consulare ale Romaniei.
(4) Eliberarea pasapoartelor simple este supusa taxelor consulare prevazute de lege.
(5) In situatia in care titularul constata faptul ca datele de identitate inscrise in pasaport sunt incomplete sau inexacte, trebuie sa sesizeze autoritatea emitenta, care este obligata sa ii elibereze un nou document. In acest caz, eliberarea noului pasaport nu este supusa taxelor prevazute la alin. (4).
Art. 16. - (1) Cetatenii romani nu pot detine in acelasi timp decat cate un singur pasaport simplu valabil, cu exceptia cazurilor care justifica detinerea simultana a doua sau mai multe pasapoarte, stabilite prin ordin al ministrului administratiei si internelor.
(2) Cetatenii romani care sunt titulari ai mai multor pasapoarte valabile, in conditiile prezentei legi, au obligatia ca, in termen de 15 zile de la incetarea cazurilor prevazute la alin. (1), sa predea autoritatilor competente pasapoartele detinute suplimentar.
(3) Ordinul ministrului administratiei si internelor prevazut la alin. (1) se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
Art. 17. - (1) Minorilor cetateni romani, care nu se afla in una dintre situatiile de suspendare a exercitarii dreptului la libera circulatie in strainatate, li se elibereaza pasapoarte simple in urmatoarele conditii:
a) in cazul minorului care nu a implinit varsta de 14 ani, numai la cererea ambilor parinti, a parintelui supravietuitor, a parintelui caruia i-a fost incredintat prin hotarare judecatoreasca ramasa definitiva si irevocabila sau, dupa caz, a reprezentantului legal;
b) in cazul minorului care a implinit varsta de 14 ani, la cererea acestuia, numai cu acordul ambilor parinti, a parintelui supravietuitor, a parintelui caruia i-a fost incredintat prin hotarare judecatoreasca ramasa definitiva si irevocabila sau, dupa caz, a reprezentantului legal.
(2) Minorii cetateni romani, care nu au implinit varsta de 14 ani, pot fi inclusi in pasapoartele ambilor parinti sau, dupa caz, in pasaportul unuia dintre parinti, in conditiile prevazute la alin. (1) lit. a). In cazul in care minorul este titular al unui pasaport simplu, acesta poate fi anulat la solicitarea parintelui, concomitent cu efectuarea mentiunii privind includerea in pasaportul acestuia.
(3) In situatia in care se solicita, in conformitate cu alin. (1) si (2), eliberarea unui pasaport pentru un minor sau, dupa caz, includerea minorului in pasaportul unui parinte si nu exista, daca legea o cere, acordul celuilalt parinte, autoritatile responsabile cu emiterea pasapoartelor simple procedeaza dupa cum urmeaza:
a) daca solicitantul argumenteaza necesitatea eliberarii sau includerii prin faptul ca minorul urmeaza sa se deplaseze in strainatate pentru a urma un tratament medical fara de care viata sau sanatatea ii este pusa in pericol, prezentand documente doveditoare in acest sens, emise ori avizate de autoritatile medicale romane, vor elibera pasaportul sau, dupa caz, vor include minorul in pasaportul parintelui solicitant;
b) daca solicitantul argumenteaza necesitatea eliberarii sau includerii prin faptul ca minorul urmeaza sa se deplaseze in strainatate pentru studii ori pentru a participa la concursuri oficiale, prezentand documente doveditoare in acest sens, vor elibera pasaportul sau, dupa caz, vor include minorul in pasaportul parintelui solicitant numai cu avizul Autoritatii Nationale pentru Protectia Drepturilor Copilului, emis in conditiile stabilite prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.
(4) In cazul minorului care a implinit varsta de 14 ani si care se afla in situatia prevazuta la alin. (3) lit. a), dar care nu prezinta acordul nici unuia dintre parinti, autoritatile competente vor emite pasaportul numai cu avizul Autoritatii Nationale pentru Protectia Drepturilor Copilului, emis in conditiile stabilite prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.
(5) Daca pasaportul a fost emis de autoritatile competente in conditiile prevazute la alin. (3) si (4), acestea au obligatia de a-i informa parintii, concomitent sau de indata ce este posibil.
(6) Emiterea pasaportului pentru minor sau, dupa caz, includerea acestuia in pasaportul unuia dintre parinti, in situatia in care exista neintelegeri intre acestia cu privire la exprimarea acordului, cu exceptia situatiilor prevazute la alin. (3) si (4), se efectueaza numai dupa solutionarea neintelegerilor de catre instanta de judecata, in conditiile legii.
Art. 18. - (1) Valabilitatea pasapoartelor simple este stabilita dupa cum urmeaza:
a) 3 ani pentru persoanele care nu au implinit 14 ani;
b) 5 ani pentru persoanele cu varsta cuprinsa intre 14 si 25 de ani;
c) 10 ani pentru persoanele care au implinit varsta de 25 de ani.
(2) Pentru minorii care nu au implinit varsta de 14 ani, pasapoartele se pot elibera cu o valabilitate solicitata de parinti sau, dupa caz, de reprezentantii legali, fara a se putea depasi valabilitatea maxima prevazuta la alin. (1) lit. a).
(3) Pentru minorii care au implinit varsta de 14 ani, pasapoartele se pot elibera, la cererea parintilor, cu o valabilitate mai mica decat cea prevazuta la alin. (1) lit. b), cu conditia sa nu depaseasca data la care titularul implineste varsta de 18 ani.
(4) Valabilitatea pasapoartelor simple inceteaza de drept la data la care se constata de catre autoritatile competente faptul ca sunt deteriorate ori distruse sau, dupa caz, existenta in continutul acestora a unor stersaturi ori modificari operate fara drept.
Art. 19. - (1) Valabilitatea mentiunii privind inscrierea minorilor in pasaportul parintelui este de 3 ani, dar nu mai mare decat valabilitatea pasaportului, precum si decat perioada ramasa pana la implinirea varstei de 14 ani de catre acestia.
(2) In situatiile prevazute la art. 18 alin. (4), valabilitatea mentiunii privind inscrierea minorilor in pasaportul parintelui inceteaza de drept odata cu cea a pasaportului.
Art. 20. - (1) Pasapoartele simple se pastreaza de catre titulari, care au obligatia de a nu le instraina, cu exceptia situatiilor in care documentele se retin de autoritatile competente sau se depun la misiunile diplomatice ori oficiile consulare straine, in vederea aplicarii vizei.
(2) Pasapoartele simple ale minorilor care nu au implinit varsta de 14 ani se pastreaza de catre parintii acestora, reprezentantii legali sau, dupa caz, de catre insotitori, atunci cand minorii se deplaseaza in strainatate impreuna cu alte persoane, in conditiile prezentei legi.
(3) Pasapoartele simple pot fi retinute numai de catre organele de politie, autoritatile judiciare, misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale Romaniei din strainatate, serviciile publice comunitare pentru eliberarea si evidenta pasapoartelor simple, precum si cele pentru evidenta persoanelor, doar in cazul in care situatia o impune, pentru exercitarea atributiilor specifice prevazute de lege. In aceste situatii autoritatile care retin pasapoartele au obligatia sa elibereze titularului o dovada care sa ateste faptul ca pasaportul a fost retinut, precum si motivele care au stat la baza acestei masuri.
(4) Persoanele prevazute la alin. (1) si (2) au obligatia de a pastra pasapoartele in conditii care sa nu implice riscul deteriorarii, distrugerii sau pierderii acestora.
Art. 21. -
(1) Daca in urma depunerii cererii pentru eliberarea pasaportului sau, dupa caz, pentru includerea minorilor in pasaportul parintelui se constata faptul ca nu sunt indeplinite conditiile prevazute de lege in acest sens, solicitantului i se respinge cererea.
(2) Decizia de respingere a cererii, precum si motivele care au stat la baza acesteia se comunica solicitantului in scris, in termenul stabilit pentru solutionarea cererii.
(3) Decizia de respingere a cererii este supusa controlului judecatoresc, potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004.
SECŢIUNEA a 5-a
Titlul de calatorie
Art. 22. - Titlul de calatorie este documentul care se elibereaza de misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale Romaniei cetatenilor romani aflati in strainatate, care nu mai poseda document de calatorie valabil, pentru ca titularul sa isi poata continua calatoria, reglementa sederea ori pentru a se intoarce in tara.
Art. 23. - Titlul de calatorie se elibereaza cu valabilitatea de cel mult un an. Valabilitatea titlului de calatorie inceteaza de drept la data intrarii titularului in Romania.
Art. 24. - Prevederile art. 20 referitoare la obligatia neinstrainarii si conditiile pastrarii pasapoartelor simple se aplica in mod corespunzator si in cazul titlurilor de calatorie.
SECŢIUNEA a 6-a
Pierderea, distrugerea si furtul documentelor de calatorie
Art. 25. -
(1) Pierderea documentelor de calatorie se declara de catre titular la cea mai apropiata unitate de politie sau la autoritatea care l-a eliberat, iar in strainatate, la misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale Romaniei.
(2) Distrugerea documentului de calatorie se declara, in cazul pasaportului simplu, de catre titular la autoritatea competenta, cu ocazia solicitarii eliberarii unui nou pasaport.
(3) Furtul documentului de calatorie se declara de catre titular la cea mai apropiata unitate de politie din tara sau, dupa caz, de pe teritoriul statului in care s-a produs evenimentul, solicitand eliberarea unei adeverinte care sa ateste declararea evenimentului respectiv.
(4) In cazul pierderii, distrugerii sau furtului pasapoartelor diplomatice si de serviciu, titularul are intotdeauna obligatia de a informa de indata Ministerul Afacerilor Externe sau, dupa caz, institutia din care face parte.
(5) Organele de politie romane sesizate in legatura cu pierderea sau furtul documentului de calatorie sunt obligate sa elibereze titularului o adeverinta care sa ateste declararea evenimentului respectiv.
Art. 26. -
(1) Documentele de calatorie gasite, precum si cele care au apartinut persoanelor decedate se predau autoritatii emitente sau celei mai apropiate unitati de politie, care are obligatia de a le transmite autoritatii emitente.
(2) Documentele de calatorie declarate pierdute sau furate, recuperate de autoritatile emitente, pot fi restituite titularilor, daca mai sunt valabile si daca nu li s-au eliberat noi documente in locul acestora, in conditiile prezentei legi.
Art. 27. -
(1) Autoritatile competente pot elibera, la cerere, noi documente de calatorie in locul celor declarate distruse, pierdute sau furate si care nu au fost recuperate, numai daca evenimentul a fost declarat de titular in conditiile prevazute la art. 25.
(2) In cazul in care titularul unui document de calatorie, eliberat in conditiile prevazute la alin. (1), gaseste documentul declarat pierdut sau furat, are obligatia de a nu-l folosi si de a-l depune de indata la autoritatea emitenta ori, dupa caz, la institutia din care face parte.
(3) Documentul declarat pierdut sau furat, gasit de titular dupa ce a declarat evenimentul in conditiile prevazute la art. 25, dar inainte de a i se elibera un nou document, poate fi folosit in continuare, in conditiile prezentei legi, numai dupa ce informeaza autoritatea emitenta cu privire la gasirea acestuia.
CAPITOLUL III
Exercitarea dreptului la libera circulatie in strainatate
SECŢIUNEA 1
Conditiile exercitarii dreptului la libera circulatie in strainatate de catre cetatenii romani
Art. 28. -
(1) Organele politiei de frontiera permit cetatenilor romani care au implinit varsta de 18 ani si minorilor casatoriti in conditiile legii, care sunt titulari de documente de calatorie valabile, sa iasa de pe teritoriul Romaniei, daca nu se afla in una dintre situatiile de limitare a exercitarii deptului la libera circulatie in strainatate.
(2) Cetatenilor romani impotriva carora s-a dispus masura restrangerii exercitarii dreptului la libera circulatie in strainatate li se poate permite iesirea din Romania numai daca se afla in una dintre urmatoarele situatii:
a) declara ca nu calatoresc in statul/statele cu privire la care s-a instituit aceasta masura;
b) din documentele de transport nu rezulta faptul ca urmeaza sa calatoreasca in statul/statele cu privire la care s-a instituit aceasta masura;
c) punctul de trecere a frontierei in care se prezinta nu este unul situat la frontiera comuna cu statul cu privire la care s-a instituit aceasta masura.
(3) In cazul in care se permite iesirea din Romania in conditiile prevazute la alin. (2), cetateanului roman i se pune in vedere de catre organele politiei de frontiera faptul ca, pe perioada deplasarii in strainatate, nu are dreptul sa calatoreasca in statul/statele cu privire la care s-a instituit masura restrangerii exercitarii dreptului la libera circulatie in strainatate, pe perioada pentru care s-a dispus aceasta restrangere.
(4) Prevederile alin. (2) referitoare la situatiile in care se permite iesirea din Romania a cetateanului roman impotriva caruia s-a dispus masura restrangerii exercitarii dreptului la libera circulatie in strainatate nu se aplica persoanelor care se legitimeaza in punctul de trecere a frontierei cu pasaport diplomatic sau de serviciu, cu exceptia cazurilor prevazute la art. 40 lit. a)-c).
(5) Titularul pasaportului simplu impotriva caruia s-a dispus masura restrangerii exercitarii dreptului la libera circulatie in strainatate poate calatori in statul/statele cu privire la care s-a instituit aceasta masura numai in situatii exceptionale, determinate de motive obiective care necesita prezenta acestuia in statul respectiv, stabilite prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.
Art. 29. -
(1) La intoarcerea pe teritoriul Romaniei, cetatenii romani au obligatia sa prezinte organelor politiei de frontiera documentele de calatorie in strainatate valabile, emise de autoritatile competente romane din tara sau din strainatate.
(2) Organele politiei de frontiera pot permite intrarea pe teritoriul Romaniei a cetateanului roman care se legitimeaza cu un document de calatorie emis de autoritatile competente romane, a carui valabilitate a incetat, numai dupa efectuarea verificarilor corespunzatoare in evidentele specifice, cu privire la identitatea si cetatenia titularului. In acest caz durata verificarilor efectuate nu poate depasi 24 de ore din momentul prezentarii solicitantului in punctul de trecere a frontierei.
(3) In cazul in care persoana care se prezinta in punctul de trecere a frontierei pentru a intra pe teritoriul Romaniei declara ca este cetatean roman, dar nu poseda documente eliberate de autoritatile romane, valabile sau expirate, care sa ateste identitatea acesteia, organele politiei de frontiera efectueaza in cel mai scurt timp posibil verificarile necesare pentru stabilirea identitatii si cetateniei persoanei respective.
(4) In situatia in care persoana prevazuta la alin. (3) este titulara a unui document de calatorie eliberat de un alt stat si indeplineste conditiile de intrare pe teritoriul Romaniei, potrivit legii, organele politiei de frontiera permit intrarea acesteia in tara, in calitate de strain, si o indruma totodata sa se adreseze Directiei Generale de Pasapoarte din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor, pentru clarificarea situatiei privind cetatenia romana.
(5) Organele politiei de frontiera sunt obligate sa permita intrarea pe teritoriul Romaniei persoanelor prevazute la alin. (2) si (3), de indata ce stabilesc identitatea acestora, precum si faptul ca sunt cetateni romani.
(6) In cazurile prevazute la alin. (2) si (3), in functie de intervalul de timp necesar pentru efectuarea verificarilor corespunzatoare de catre organele politiei de frontiera, persoana poate fi cazata, cu acordul acesteia, intr-un spatiu special amenajat in incinta punctului de trecere a frontierei, pus la dispozitie de administratorul acestuia.
Art. 30. -
(1) Organele politiei de frontiera permit iesirea din tara a cetatenilor romani minori numai daca sunt insotiti de o persoana fizica majora, in urmatoarele cazuri:
a) minorului care este inscris in documentele de calatorie ale ambilor parinti sau, dupa caz, este titular al unui document de calatorie individual si calatoreste in strainatate insotit de acestia i se permite iesirea in aceleasi conditii si impreuna cu acestia;
b) minorului care este inscris in pasaportul unui parinte si calatoreste in strainatate impreuna cu acesta sau, dupa caz, este titular al unui pasaport individual si calatoreste impreuna cu unul dintre parinti i se permite iesirea in aceleasi conditii si impreuna cu acesta numai daca parintele insotitor prezinta o declaratie a celuilalt parinte, din care sa rezulte acordul acestuia cu privire la efectuarea calatoriei respective in statul sau in statele de destinatie, precum si cu privire la perioada acesteia sau, dupa caz, face dovada decesului celuilalt parinte;
c) minorului care este inscris in pasaportul unui parinte si calatoreste in strainatate impreuna cu acesta sau, dupa caz, este titular al unui pasaport individual si calatoreste impreuna cu unul dintre parinti i se permite iesirea in aceleasi conditii si impreuna cu acesta, fara a mai fi necesara declaratia celuilalt parinte, numai daca parintele insotitor face dovada faptului ca minorul i-a fost incredintat prin hotarare judecatoreasca ramasa definitiva si irevocabila;
d) minorului care este titular al unui pasaport individual si calatoreste insotit de o alta persoana fizica majora i se permite iesirea in aceleasi conditii si impreuna cu aceasta numai daca persoana insotitoare prezinta o declaratie a ambilor parinti sau, dupa caz, a parintelui caruia minorul i-a fost incredintat prin hotarare judecatoreasca ramasa definitiva si irevocabila, a parintelui supravietuitor ori a reprezentantului sau legal, care sa cuprinda acordul acestora cu privire la efectuarea calatoriei respective de catre minor, la statul sau statele de destinatie, la perioada in care urmeaza sa se desfasoare calatoria, precum si datele de identitate ale insotitorului respectiv.
(2) In situatiile prevazute la alin. (1) lit. b)-d) nu este necesara declaratia parintelui decazut din drepturile parintesti sau, dupa caz, declarat disparut, in conditiile legii, daca insotitorul face dovada in acest sens, cu exceptia cazului in care ambii parinti se afla in aceasta situatie, cand este obligatorie declaratia reprezentantului legal al minorului.
(3) Prin derogare de la prevederile alin. (1) lit. b)-d), organele politiei de frontiera permit iesirea din Romania a minorilor insotiti, numai in urmatoarele situatii:
a) in cazul in care insotitorul argumenteaza necesitatea calatoriei in strainatate prin faptul ca minorul urmeaza sa beneficieze de un tratament medical care nu este posibil pe teritoriul Romaniei si fara de care viata sau sanatatea ii este pusa in mod grav in pericol, cu conditia sa prezinte documente doveditoare in acest sens, emise sau avizate de autoritatile medicale romane, din care sa rezulte perioada si statul sau statele in care urmeaza sa se acorde tratamentul medical respectiv, chiar daca nu exista acordul ambilor parinti, al celuilalt parinte, al parintelui supravietuitor sau al reprezentantului legal;
b) in cazul in care insotitorul argumenteaza necesitatea calatoriei in strainatate prin faptul ca minorul se deplaseaza pentru studii sau concursuri oficiale, cu conditia sa prezinte documente doveditoare in acest sens, din care sa rezulte perioada si statul sau statele in care se vor desfasura aceste studii sau concursuri, precum si avizul Autoritatii Nationale pentru Protectia Drepturilor Copilului, emis in conditiile prevazute in normele metodologice, chiar daca nu exista acordul celuilalt parinte.
(4) Pe langa informatiile prevazute la alin. (1) lit. d), declaratia parintilor, a parintelui caruia minorul i-a fost incredintat prin hotarare judecatoreasca ramasa definitiva si irevocabila, a parintelui supravietuitor sau a reprezentantului legal, dupa caz, trebuie sa cuprinda si urmatoarele mentiuni:
a) scopul deplasarii;
b) ruta urmata pana in statul de destinatie;
c) indicarea faptului daca minorul urmeaza sa ramana in statul de destinatie, caz in care trebuie mentionata persoana careia urmeaza a-i fi incredintat minorul, sau daca urmeaza sa se reintoarca impreuna cu un insotitor, ale carui date de identitate trebuie indicate, in cazul in care acesta este o alta persoana decat cea cu care iese din Romania.
(5) Poate avea calitatea de insotitor si o persoana anume desemnata din cadrul unei societati comerciale autorizate, in conditiile legii, sa desfasoare activitati de transport international de persoane.
(6) Organele politiei de frontiera vor permite iesirea din Romania a minorilor insotiti numai daca se constata ca se respecta informatiile prevazute la alin. (1) lit. b) si c) si la alin. (4), referitoare la insotitor, perioada deplasarii si ruta care trebuie urmata, iar in situatiile prevazute la alin. (3), daca se constata ca ruta aleasa pentru deplasare si momentul prezentarii la iesirea din tara se justifica in raport cu destinatia, respectiv cu perioada deplasarii.
(7) Declaratiile prevazute la alin. (1) lit. b)-d) trebuie redactate in doua exemplare si trebuie sa fie autentificate in tara de notarul public, iar in strainatate, de misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale Romaniei ori, daca au fost date in fata autoritatilor straine, sa indeplineasca conditiile de supralegalizare prevazute de lege sau sa aiba aplicata apostila conform Conventiei cu privire la suprimarea cerintei supralegalizarii actelor oficiale straine, adoptata la Haga la 5 octombrie 1961, la care Romania a aderat prin Ordonanta Guvernului nr. 66/1999, aprobata prin Legea nr. 52/2000, cu modificarile ulterioare. Un exemplar al declaratiei se pastreaza de catre insotitor, iar al doilea exemplar insoteste pasaportul minorului.
Art. 31. - (1) In situatia in care organele politiei de frontiera constata ca nu sunt indeplinite conditiile prevazute de prezenta lege pentru ca minorul sa iasa din Romania, vor intrerupe calatoria acestuia. Daca minorul nu este insotit de cel putin unul dintre parinti, vor proceda la informarea imediata a acestora, punandu-le in vedere sa il preia de indata ce este posibil. In cazul in care nu este posibila informarea parintilor, organele politiei de frontiera vor anunta de indata Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului, care va initia procedura aplicabila minorilor neinsotiti, potrivit legii.
(2) Organele politiei de frontiera vor intrerupe, de asemenea, calatoria minorului, chiar daca sunt indeplinite conditiile prevazute la art. 30, in urmatoarele situatii:
a) insotitorul este cetatean strain si nu face dovada faptului ca are dreptul sa se reintoarca in Romania, desi in declaratia parintilor sau, dupa caz, a reprezentantului legal se mentioneaza ca minorul se va reintoarce impreuna cu acelasi insotitor;
b) insotitorul a savarsit anterior una dintre infractiunile urmatoare, cu exceptia cazului in care a fost reabilitat pentru aceasta infractiune:
1. omor, omor calificat, omor deosebit de grav;
2. infractiuni privitoare la viata sexuala;
3. cersetorie;
4. lipsire de libertate in mod ilegal;
5. sclavie;
6. prostitutie;
7. proxenetism;
8. infractiuni privind traficul de droguri sau precursori;
9. infractiuni privind traficul de persoane si infractiuni in legatura cu traficul de persoane;
10. trafic de migranti;
11. trafic de tesuturi sau organe umane;
12. infractiuni de terorism;
c) insotitorul este cetatean strain si paraseste teritoriul Romaniei ca urmare a unei decizii de indepartare de pe teritoriul Romaniei, dispusa in conditiile legii, cu exceptia cazului in care este parinte al minorului si exista acordul celuilalt parinte, dat in conditiile prevazute la art. 30;
d) insotitorului sau, dupa caz, minorului i-a fost limitat, in conditiile prezentei legi, exercitiul dreptului la libera circulatie in strainatate pentru statul de destinatie ori pentru un stat care urmeaza sa fie tranzitat, in perioada in care urmeaza sa calatoreasca impreuna;
e) insotitorul nu este persoana careia i-a fost incredintata de catre instanta supravegherea minorului, atunci cand fata de acesta s-a dispus masura educativa a libertatii supravegheate, in conditiile legii penale;
f) minorul refuza sa iasa din tara, daca a implinit varsta de 14 ani.
(3) Iesirea din Romania a minorilor, in situatia in care exista neintelegeri intre parinti cu privire la exprimarea acordului, cu exceptia situatiilor prevazute la art. 30 alin. (2) si (3), se permite numai dupa solutionarea neintelegerilor de catre instanta de judecata, in conditiile legii.
(4) In vederea constatarii de catre organele politiei de frontiera a situatiei prevazute la alin. (2) lit. e), instanta care dispune masura educativa a libertatii supravegheate este obligata sa comunice aceasta masura Inspectoratului General al Politiei de Frontiera si Directiei Generale de Pasapoarte din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor. Autoritatea competenta sa elibereze minorului pasaport simplu efectueaza in acest document mentiunile corespunzatoare referitoare la persoana careia i-a fost incredintata supravegherea minorului.
Art. 32. - (1) Pana la preluarea minorului de catre parinte sau, dupa caz, de catre o alta persoana, in conditiile prezentei legi, insotitorul prevazut la art. 30 alin. (1) lit. d), care calatoreste in strainatate in conditiile prezentei legi impreuna cu acesta, are urmatoarele obligatii:
a) sa acorde ingrijire si supraveghere minorului pe toata durata deplasarii;
b) sa nu abandoneze minorul;
c) sa nu incredinteze minorul altei persoane decat parintelui, reprezentantului legal sau, dupa caz, persoanei prevazute la art. 30 alin. (4) lit. c) ori, in cazuri deosebite, autoritatilor straine competente in domeniul acordarii de asistenta si protectie pentru minori;
d) sa respecte scopul, ruta si durata deplasarii mentionate in declaratia prevazuta la art. 30 alin. (1) lit. d), cu exceptia situatiei cand exista acordul ulterior al acestora cu privire la schimbarile intervenite;
e) in cazul disparitiei minorului pe perioada deplasarii in strainatate, sa anunte de indata autoritatile competente de pe teritoriul statului unde s-a produs evenimentul, precum si cea mai apropiata reprezentanta diplomatica sau oficiu consular al Romaniei, solicitand eliberarea unei adeverinte in acest sens;
f) sa informeze de indata ce este posibil cea mai apropiata reprezentanta diplomatica sau oficiu consular al Romaniei, in cazul aparitiei unei situatii obiective de natura sa intrerupa calatoria, sa schimbe ruta, sa depaseasca durata calatoriei indicate de parinti sau de reprezentantul legal;
g) in cazul in care nu este posibila incredintarea minorului persoanei prevazute la art. 30 alin. (4) lit. c), sa anunte imediat cea mai apropiata reprezentanta diplomatica sau oficiu consular al Romaniei, in vederea reunificarii familiale a minorului sau, dupa caz, sa se reintoarca in Romania cu acesta.
(2) In situatiile prevazute la alin. (1) lit. e)-g), misiunea diplomatica sau oficiul consular sesizat are obligatia de a informa imediat, direct sau prin intermediul Directiei generale afaceri consulare din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, atat Inspectoratul General al Politiei Romane, cat si Directia Generala de Pasapoarte din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor, in vederea anuntarii parintilor ori a reprezentantului legal al minorului in legatura cu evenimentul produs.
Art. 33. - Minorul care calatoreste in strainatate insotit de cel putin unul dintre parinti sau de reprezentantul sau legal nu poate fi incredintat de catre acesta unei persoane de pe teritoriul altui stat, atunci cand fata de minor s-a dispus masura educativa a libertatii supravegheate, in conditiile legii penale.
SECŢIUNEA a 2-a
Stabilirea domiciliului in strainatate
Art. 34. - (1) Cetăţeanului român care şi-a stabilit domiciliul pe teritoriul altui stat i se aplică în paşaportul simplu de către autorităţile competente, la cererea acestuia, menţiunea privind stabilirea domiciliului în acel stat, dacă se află în una dintre următoarele situaţii:
a) a dobândit un drept de şedere pentru o perioadă de cel puţin un an sau, după caz, i s-a prelungit succesiv dreptul de şedere, în decurs de un an, pe teritoriul statului respectiv;
b) a dobândit un drept de şedere pe teritoriul statului respectiv, în scopul reunificării familiale cu o persoană care domiciliază pe teritoriul acelui stat;
c) a dobândit un drept de lungă şedere sau, după caz, un drept de şedere permanentă pe teritoriul statului respectiv;
d) a dobândit cetăţenia statului respectiv.
(2) Cetăţeanul român care şi-a stabilit domiciliul în străinătate are obligaţia ca, la înmânarea paşaportului în care a fost aplicată menţiunea prevăzută la alin. (1), să predea actul de identitate care atestă existenţa domiciliului în România, emis de autorităţile române.
(3) Actele necesare, procedura şi termenele de soluţionare a cererii privind aplicarea în paşaportul simplu a menţiunii privind stabilirea domiciliului în străinătate se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.
Art. 35. - Cetăţeanului român care are domiciliul în străinătate şi solicită autorităţilor competente române eliberarea documentelor de identitate, de călătorie sau de stare civilă, dar nu poate face dovada cetăţeniei române, i se eliberează documentele respective, în condiţiile legii, numai după ce se atestă de către Direcţia Generală de Paşapoarte, la cererea acestor autorităţi, faptul că solicitantul este cetăţean român.
Art. 36. - (1) Cetăţeanului român care a împlinit vârsta de 18 ani şi minorului căsătorit cu respectarea legii, care şi-au stabilit domiciliul în România, li se anulează, la cerere, menţiunea din paşaportul simplu privind stabilirea domiciliului în străinătate şi li se eliberează carte de identitate, în condiţiile legii.
(2) Cetăţeanul român care are domiciliul în străinătate şi a fost returnat în baza unui acord de readmisie sau, după caz, a fost expulzat de pe teritoriul statului de domiciliu are obligaţia ca, în termen de 15 zile de la data intrării în România, să declare autorităţilor competente locul unde şi-a stabilit domiciliul, în condiţiile legii.
Art. 37. - Minorul îşi stabileşte domiciliul în străinătate sau, după caz, în România, în condiţiile Codului familiei şi ale altor legi speciale care cuprind reglementări în această materie.
SECŢIUNEA a 3-a
Limitarea exercitării dreptului la liberă circulaţie în străinătate
Art. 38. - Restrângerea exercitării dreptului la liberă circulaţie în străinătate a cetăţenilor români poate fi dispusă pentru o perioadă de cel mult 3 ani numai în condiţiile şi cu privire la următoarele categorii de persoane:
a) cu privire la persoana care a fost returnată dintr-un stat în baza unui acord de readmisie încheiat între România şi acel stat;
b) cu privire la persoana a cărei prezenţă pe teritoriul unui stat, prin activitatea pe care o desfăşoară sau ar urma să o desfăşoare, ar aduce atingere gravă intereselor României sau, după caz, relaţiilor bilaterale dintre România şi acel stat.
Art. 39. - (1) În situaţia prevăzută la art. 38 lit. a) măsura se dispune, la solicitarea Direcţiei Generale de Paşapoarte, cu privire la statul de pe teritoriul căruia a fost returnată persoana, de către tribunalul în a cărui rază teritorială se află domiciliul acestei persoane, iar când aceasta are domiciliul în străinătate, de către Tribunalul Bucureşti.
(2) În situaţia prevăzută la art. 38 lit. b), măsura se dispune, la solicitarea instituţiei cu competenţe în domeniul apărării, ordinii publice sau siguranţei naţionale care deţine date ori informaţii cu privire la activitatea pe care persoana o desfăşoară sau urmează să o desfăşoare în străinătate, de către tribunalul în a cărui rază teritorială se află domiciliul acestei persoane, iar când aceasta are domiciliul în străinătate, de către Tribunalul Bucureşti.
(3) În cazurile prevăzute la alin. (1) şi (2), instanţa se pronunţă, prin hotărâre, în termen de 5 zile de la primirea solicitării autorităţilor competente, şi comunică hotărârea persoanei, Direcţiei Generale de Paşapoarte, Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră şi serviciului public comunitar pentru eliberarea şi evidenţa paşapoartelor simple, competent să elibereze paşaportul simplu persoanei împotriva căreia a fost dispusă măsura.
(4) Hotărârea prevăzută la alin. (3) este supusă apelului, în termen de 5 zile de la comunicare, la curtea de apel competentă teritorial. Instanţa se pronunţă în termen de 3 zile de la data primirii cererii.
(5) Hotărârea curţii de apel este supusă recursului, termenul de recurs, precum şi cel de judecată fiind cele prevăzute la alin. (4).
(6) Exercitarea căilor de atac prevăzute la alin. (4) şi (5) nu suspendă executarea hotărârii instanţei.
(7) Prezenţa procurorului la toate şedinţele de judecată este obligatorie.
(8) În baza hotărârii definitive şi irevocabile a instanţei competente, prin care s-a dispus măsura, serviciul public comunitar prevăzut la alin. (3) efectuează în paşaportul simplu al persoanei menţiunile corespunzătoare referitoare la perioada şi statul/statele pentru care se aplică măsura restrângerii exercitării dreptului de a călători în străinătate.
Art. 40. - Exercitarea de către o persoană a dreptului la liberă circulaţie în străinătate se suspendă numai în următoarele situaţii:
a) este învinuită sau inculpată într-o cauză penală şi a fost dispusă instituirea unei măsuri preventive în condiţiile Codului de procedură penală;
b) a fost condamnată şi are de executat o pedeapsă privativă de libertate;
c) este internată într-un centru de reeducare sau într-un institut medical-educativ, în condiţiile legii penale;
d) nu a respectat măsura restrângerii exercitării dreptului la liberă circulaţie în străinătate, dispusă în condiţiile prezentei legi.
Art. 41. - (1) În vederea punerii în executare de către autorităţile competente a măsurii de suspendare a exercitării dreptului la liberă circulaţie în străinătate, autorităţile care au dispus măsurile prevăzute la art. 40 lit. a)-c) au obligaţia de a le comunica Direcţiei Generale de Paşapoarte, Inspectoratului General al Poliţiei Române şi Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră.
(2) Suspendarea exercitării dreptului la liberă circulaţie în străinătate încetează de drept la data la care încetează măsura dispusă în oricare dintre situaţiile prevăzute la art. 40 lit. a)-c).
Art. 42. - (1) În situaţia prevăzută la art. 40 lit. d) măsura se dispune, la solicitarea Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră sau a Direcţiei Generale de Paşapoarte, de către tribunalul în a cărui rază teritorială se află domiciliul acestei persoane, iar când aceasta are domiciliul în străinătate, de către Tribunalul Bucureşti, pentru o perioadă care nu poate depăşi 3 ani. Prevederile art. 39 alin. (3)-(7) şi ale art. 41 alin. (1) se aplică în mod corespunzător.
(2) În situaţia în care persoana împotriva căreia se instituie măsura supendării exercitării dreptului la liberă circulaţie în străinătate a fost returnată în baza unui acord de readmisie din statul pentru care i-a fost restrâns dreptul la liberă circulaţie în străinătate, perioada pentru care se poate suspenda acest drept poate fi majorată până la 5 ani, în condiţiile alin. (1).
Art. 43. - Pe durata suspendării exercitării la liberă circulaţie în străinătate, cetăţeanului român i se poate refuza temporar eliberarea documentului de călătorie de către autoritatea competentă să elibereze aceste documente, iar dacă i-a fost eliberat îi poate fi retras de către autorităţile competente să pună în executare măsura.
Art. 44. - (1) La cererea persoanei împotriva căreia s-a dispus măsura prevăzută la art. 40, în condiţiile art. 42, instanţa de judecată care a instituit această măsură poate dispune suspendarea temporară a executării acesteia şi înlocuirea acestei măsuri, pentru o perioadă limitată de timp, cu măsura restrângerii dreptului la liberă circulaţie, cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor art. 39 alin. (3)-(7), în următoarele cazuri:
a) persoana urmează să se deplaseze în străinătate pentru a urma un tratament medical care nu este posibil pe teritoriul României şi fără de care viaţa sau sănătatea îi este pusă în mod grav în pericol, prezentând documente doveditoare în acest sens, emise sau avizate de autorităţile medicale române;
b) în cazul decesului în străinătate al soţului sau al unei rude de până la gradul al IV-lea inclusiv;
c) în alte situaţii obiective care necesită prezenţa temporară a persoanei pe teritoriul altui stat, fără de care interesele legitime ale acesteia sau ale altui cetăţean ar fi în mod grav afectate.
(2) În cazul în care instanţa admite cererea prevăzută la alin. (1), prin hotărârea pe care o pronunţă trebuie să stabilească perioada exactă, precum şi statul/statele în care persoana poate călători.
(3) Organele poliţiei de frontieră permit ieşirea din ţară a persoanei prevăzute la alin. (1), în condiţiile prevăzute la art. 28 alin. (2) şi (3), dacă prezintă hotărârea instanţei de judecată, rămasă definitivă şi irevocabilă, prin care se suspendă temporar executarea măsurii prevăzute la art. 40.
CAPITOLUL IV
Contravenţii şi infracţiuni
Art. 45. - Încălcarea prevederilor prezentei legi atrage, după caz, răspunderea penală, civilă, contravenţională sau administrativă a persoanei vinovate.
Art. 46. - Următoarele fapte constituie contravenţii:
a) nerespectarea obligaţiei de predare a paşapoartelor diplomatice, în condiţiile prevăzute la art. 11 alin. (1);
b) nerespectarea de către titularii paşapoartelor diplomatice a obligaţiei prevăzute la art. 11 alin. (2);
c) folosirea paşapoartelor de serviciu în alte situaţii decât cele prevăzute la art. 14 alin. (1);
d) nerespectarea de către titularii paşapoartelor de serviciu a obligaţiei prevăzute la art. 14 alin. (2);
e) nerespectarea de către titularii mai multor paşapoarte simple a obligaţiei prevăzute la art. 16 alin. (2);
f) nerespectarea de către titularii paşapoartelor simple a obligaţiei prevăzute la art. 20 alin. (1);
g) nerespectarea condiţiei privind păstrarea paşapoartelor simple ale minorilor care nu au împlinit vârsta de 14 ani de către însoţitori, prevăzută la art. 20 alin. (2);
h) reţinerea paşaportului aparţinând unei persoane, de către alte persoane decât cele autorizate, în condiţiile art. 20 alin. (3);
i) nerespectarea de către persoanele prevăzute la art. 20 alin. (1) şi (2) a obligaţiei prevăzute la alin. (4);
j) nerespectarea de către titularul paşaportului simplu, declarat furat sau pierdut, a obligaţiei de a nu-l folosi, prevăzută la art. 27 alin. (2);
k) folosirea paşaportului declarat furat sau pierdut, de către titularul acestuia, fără îndeplinirea condiţiei prevăzute la art. 27 alin. (3);
l) nerespectarea prevederilor art. 32 alin. (1) lit. d) de către însoţitorul minorului, cu excepţia situaţiei în care a existat acordul părintelui sau, după caz, al reprezentantului legal;
m) nerespectarea termenului prevăzut la art. 36 alin. (2) de către persoana returnată de pe teritoriul statului unde îşi stabilise domiciliul;
n) pierderea, deteriorarea sau distrugerea documentului de călătorie în mod repetat, într-un interval de 3 ani.
Art. 47. - (1) Contravenţiile prevăzute la art. 46 se sancţionează după cum urmează:
a) cu amendă de la 300.000 lei la 500.000 lei, cele prevăzute la lit. a), d), e), g), i), k) şi n);
b) cu amendă de la 500.000 lei la 1.000.000 lei, cele prevăzute la lit. b), c), f) şi j);
c) cu amendă de la 1.000.000 lei la 1.500.000 lei, cea prevăzută la lit. m);
d) cu amendă de la 1.500.000 lei la 3.000.000 lei, cea prevăzută la lit. l);
e) cu amendă de la 3.000.000 lei la 5.000.000 lei, cea prevăzută la lit. h).
(2) Sumele prevăzute la alin. (1) se vor actualiza prin hotărâre a Guvernului.
Art. 48. - Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către lucrători anume desemnaţi din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor ori, după caz, de către agenţi constatatori anume desemnaţi ai altor instituţii sau autorităţi, potrivit competenţelor.
Art. 49. - Contravenţiilor prevăzute la art. 46 le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările ulterioare.
Art. 50. - (1) Împiedicarea de orice fel, fără drept, a exercitării de către cetăţeanul român a dreptului la liberă circulaţie în străinătate, prin refuzul eliberării sau reţinerea documentului de călătorie ori prin refuzul permiterii de a ieşi şi de a intra din/în România în alte situaţii decât cele expres prevăzute de lege, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 5 ani şi interzicerea unor drepturi.
(2) Acţiunea penală pentru fapta prevăzută la alin. (1) se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.
Art. 51. - (1) Fapta persoanei prevăzute la art. 30 alin. (1) lit. d) de a fi lăsat minorul într-un alt stat, cu încălcarea obligaţiilor prevăzute la art. 32 alin. (1) lit. c), e) şi g), constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani şi interzicerea unor drepturi.
(2) Acţiunea penală pentru fapta prevăzută la alin. (1) se pune în mişcare la plângerea prealabilă a părintelui sau, după caz, a reprezentantului legal al minorului.
CAPITOLUL V
Dispoziţii tranzitorii şi finale
Art. 52. - Până la data aderării României la Uniunea Europeană, în cazul returnării unui cetăţean român în baza unui acord de readmisie încheiat între România şi un stat membru al Uniunii Europene, măsura restrângerii dreptului la liberă circulaţie în străinătate, instituită în condiţiile art. 40, trebuie să se refere la teritoriile tuturor acestor state, cu excepţia celor cu privire la care persoana în cauză face dovada că are drept de intrare.
Art. 53. - Normele metodologice de aplicare a prezentei legi se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Administraţiei şi Internelor şi a Ministerului Afacerilor Externe, în termen de 6 luni de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Art. 54. - (1) Prezenta lege intră în vigoare la 6 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(2) La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Ordonanţa Guvernului nr. 65/1997 privind regimul paşapoartelor în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 226 din 30 august 1997, aprobată cu modificări prin Legea nr. 216/1998, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi orice alte dispoziţii contrare, cu următoarele excepţii:
a) Hotărârea Guvernului nr. 460/2001 privind punerea în circulaţie a noilor tipuri de paşapoarte româneşti, cu modificările ulterioare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 272 din 25 mai 2001;
b) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 144/2001 privind îndeplinirea de către cetăţenii români, la ieşirea din ţară, a condiţiilor de intrare în statele membre ale Uniunii Europene şi în alte state, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 725 din 14 noiembrie 2001, aprobată şi modificată prin Legea nr. 177/2002, cu completările ulterioare, şi Ordinul ministrului de interne nr. 177/2001 pentru stabilirea cuantumului sumei minime în valută liber convertibilă pe care cetăţenii români trebuie să o deţină la ieşirea din ţară, când călătoresc în scopuri particulare în statele membre ale Uniunii Europene sau în alte state, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 759 din 28 noiembrie 2001, care se abrogă la data aderării României la Uniunea Europeană.
Art. 55. - (1) Măsurile de suspendare a dreptului de a folosi paşaportul, dispuse în temeiul art. 14 alin. (1) lit. a)-e) din Ordonanţa Guvernului nr. 65/1997, cu modificările şi completările ulterioare, şi aflate în curs de executare la data intrării în vigoare a prezentei legi, rămân în vigoare sau, după caz, încetează după cum urmează:
a) cele dispuse în temeiul art. 14 alin. (1) lit. a)-c) rămân în vigoare în aceleaşi condiţii;
b) cele dispuse în temeiul art. 14 alin. (1) lit. d) încetează de drept;
c) cele dispuse în temeiul art. 14 alin. (1) lit. e) încetează de drept, cu excepţia celor dispuse cu privire la cetăţenii români returnaţi în baza acordurilor de readmisie încheiate de România cu alte state, care rămân în vigoare pentru o perioadă de 6 luni, putând fi transformate, înainte de expirarea acestui termen, în măsuri de restrângere a dreptului la liberă circulaţie în străinătate, în condiţiile prevăzute la art. 39 alin. (1) şi (3)-(8), precum şi, după caz, la art. 44 din prezenta lege, la solicitarea Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră sau, după caz, a Direcţiei Generale de Paşapoarte.
(2) Cererile pentru eliberarea sau prelungirea documentelor de călătorie, precum şi cele pentru includerea oricăror menţiuni în aceste documente, depuse la autorităţile competente înainte de data intrării în vigoare a prezentei legi, se soluţionează în conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 65/1997, cu modificările şi completările ulterioare.
Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, în condiţiile art. 147 alin. (2), cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.
Bucureşti, 20 iulie 2005.
Nr. 248.
