Codul Civil, succesiuni, mostenitori, acceptare si renuntare la mostenire, imparteala succesiunii
CAPITOLUL 4
Despre succesiunile neregulate
Sectiunea 1
Despre drepturile copiilor naturali asupra bunurilor mamei lor
si despre succesiunea copiilor naturali morti fara posteritate
Art. 677. - (Abrogat drept urmare a abrogarii - prin art. 49 al Decretului nr. 32 din 31.I.1954 - a Decretului nr. 130 din 2.IV.1949 pentru reglementarea conditiei juridice a copilului natural).
Art. 678. - Succesiunea copilului natural, mort fara posteritate, se cuvine mamei sale, si, in lipsa mamei, rudelor ei cele mai aproape.
A se vedea nota de la art. 652.
Sectiunea II
Despre succesiunea sotului supravietuitor si despre a statului
Art. 679. - Cand defunctul nu are nici rude in gradul succesibil, nici copii naturali, bunurile succesiunii trec la sotul in viata nedespartit.
A se vedea Legea nr. 319/1944 care reglementeaza dreptul la mostenire al sotului supravietuitor in concurs cu rudele defunctului, modificand implicit art. 679 Cod civil.
Art. 680. - In lipsa de mostenitori legali sau testamentari, bunurile lasate de defunct trec in proprietatea statului.
Art. 681. - Sotul in viata si statul care cer succesiunea sunt obligati a face sa se puna peceti, a pretinde sa se faca inventar, dupa formele prescrise pentru acceptarea succesiunilor sub beneficiu de inventar.
A se vedea:
- Legea nr. 319/1944 pentru dreptul de mostenire al sotului supravietuitor, care a abrogat implicit prevederile art. 681 referitor la sotul supravietuitor prin stabilirea vocatiei sale succesorale in concurs cu ceilalti mostenitori (si nu doar in lipsa lor).
- Legea nr. 36 din 12 mai 1995 - Legea notarilor publici si a activitatii notariale - publicata in Monitorul Oficial nr. 92 din 16 mai 1995.
Art. 682. - Sotul in viata este inca dator a transforma in numerar lucrurile miscatoare sau a da cautiune solvabila pentru restituirea succesiunii, in caz cand s-ar prezenta mostenitori ai defunctului in termen de 3 ani. Dupa acest termen cautiunea este liberata.
A se vedea nota de la articolul precedent.
Art. 683. - Sotul in viata sau statul, care n-au indeplinit formalitatile la care sunt respectiv indatorati, pot sa fie supusi la daune-interese catre mostenitorii ce s-ar arata.
A se vedea nota de la art. 681.
Sectiunea II
Despre dreptul de mostenire al femeii cand se afla in concurenta
cu descendentii sau alte rude care sunt chemate dupa legi
la succesiunea sotului ei mort
Art. 684. - Cand barbatul moare si vaduva sa n-are avere, dansa ia o portiune virila in uzufruct, din succesiunea barbatului, daca acesta are descendenti.
Cand barbatul lasa un singur descendent, portiunea femeii in succesiune va fi numai de a treia parte. Acest drept incepe de la epoca incetarii uzufructului legal.
Cand barbatul lasa rude de sus sau de alaturi, atunci femeia succede la o patrime in plina proprietate din averea mortului.
Acest articol a fost abrogat implicit prin Legea nr. 319/1944.
CAPITOLUL 5
Despre acceptarea si repudierea mostenitorilor
Sectiunea I
Despre acceptare
Art. 685. - Succesiunea poate fi acceptata curat si simplu, si sub beneficiu de inventar.
A se vedea art. 19 al Decretului nr. 32/1954 (publicat in Buletin Oficial nr. 9 din 31 ianuarie 1954), modificat prin Legea nr. 4/1956, publicata in Buletin Oficial nr. 11 din 4 aprilie 1956).
Art. 686. - Nimeni nu este obligat de a face acceptarea unei mosteniri ce i se cuvine.
Art. 687. - Minorii si interzisii nu pot face valabil acceptarea unei mosteniri decat conform dispozitiilor titlului de la minoritate si tutela.
A se vedea:
1. Art. 19 din Decretul nr. 32/1954 (citat in nota de la art. 685).
2. Art. 97 si urm. din Codul familiei.
Art. 688. - Efectul acceptarii se suie pana la ziua deschiderii succesiunii.
Art. 689. - Acceptarea poate fi sau expresa sau tacita. Este expresa cand se insuseste titlul sau calitatea de erede intr-un act autentic sau privat; este tacita cand eredele face un act, pe care n-ar putea sa-l faca decat in calitatea sa de erede, si care lasa a se presupune neaparat intentia sa de acceptare.
Art. 690. - Actele curat conservatorii, de ingrijire si de administratie provizorie nu sunt acte de primirea mostenirii, daca cel ce le-a facut n-a luat titlu sau calitate de erede.
Art. 691. - Donatiunea, vinderea sau transportul*) drepturilor succesorale facute de un erede, trage dupa sine acceptarea succesiunii.
Tot asemenea se intampla:
1. Cand unul din erezi renunta chiar gratuit in folosul unuia sau a mai multi din coerezi.
2. Cand renuntarea se face in folosul tuturor coerezilor fara deosebire, si se primeste de renuntator pretul renuntarii.
*) Cesiunea.
Art. 692. - Cand acela carui se cuvine o succesiune a murit fara sa se fi lepadat de dansa, sau fara sa o fi acceptat expres sau tacit, erezii sai pot de-a dreptul sa accepte sau sa se lepede de dansa.
Art. 693. - Daca erezii sai nu se invoiesc pentru acceptarea sau pentru lepadarea succesiunii, succesiunea se va accepta sub beneficiu de inventar.
Art. 694. - Majorele nu poate sa-si atace acceptarea expresa sau tacita a unei succesiuni decat in cazul cand aceasta acceptare a fost urmarea unei viclenii ce s-a intrebuintat in privinta-i. El nu poate reclama in contra acceptarii pentru cuvinte de vatamare, decat in cazul in care succesiunea ar fi absorbita sau micsorata cu mai mult de jumatate, prin descoperirea unui testament necunoscut in momentul acceptarii.
A se vedea art. 25 din Decretul nr. 32/1954 (Buletinul Oficial nr. 9 din 31 ianuarie 1954), cu modificarile ulterioare, care a modificat implicit art. 694.
Sectiunea II
Despre renuntarea la succesiune *)
A se vedea si Legea nr. 36 din 12 mai 1995 - Legea notarilor publici si a activitatii notariale - publicata in Monitorul Oficial nr. 92 din 16 mai 1995.
Art. 695. - (Abrogat prin art. 25 al Decretului nr. 40 din 22 ianuarie 1953 privitor la procedura succesorala notariala).
Art. 696. - Eredele ce renunta este considerat ca n-a fost niciodata erede.
Art. 697. - Partea renuntatorului profita coerezilor sai; daca este singur, succesiunea trece la gradul urmator.
A se vedea si art. 1 al Legii nr. 319/1944 pentru dreptul la mostenire al sotului supravietuitor, care a modificat implicit art. 697.
Art. 698. - Eredele renuntator nu poate fi reprezentat niciodata. Daca renuntatorul este singur in gradul sau, sau daca toti coerezii sai renunta, copiii lor vin la succesiune in virtutea propriului lor drept, pentru parti egale.
Art. 699. - Creditorii acelui ce renunta in paguba lor pot sa ia autorizatia justitiei ca sa accepte succesiunea pentru debitorele lor, in locul si randul sau.
Intr-acest caz renuntarea este anulata numai in favorul creditorilor si numai pana la concurenta creantelor lor. Acceptarea nu se face in folosul eredelui care a renuntat.
Art. 700. - Dreptul de a accepta succesiunea se prescrie printr-un termen de 6 luni socotit de la deschiderea succesiunii.
In cazul cand mostenitorul a fost impiedicat de a se folosi de dreptul sau, din motive de forta majora, instanta judecatoreasca, la cererea mostenitorului, poate prelungi termenul cu cel mult 6 luni de la data cand a luat sfarsit impiedicarea.
Art. 701. - In tot timpul in care prescriptia dreptului de a accepta nu este dobandita in contra erezilor ce au renuntat, ei au inca facultatea de a accepta succesiunea, daca succesiunea nu este deja acceptata de alti erezi. Nu se pot vatama insa drepturile care ar fi dobandite de alte persoane asupra bunurilor succesiunii, sau prin prescriptie, sau prin acte valabile, facute de curatorele succesiunii vacante.
Art. 702. - Nici chiar prin contractul casatoriei*) nu se poate renunta la succesiunea unui om in viata, nici nu se pot instraina drepturile eventuale ce s-ar putea dobandi asupra succesiunii.
*) Deocamdata, raporturile patrimoniale dintre soti sunt reglementate prin lege (art. 30 din Codul familiei), regimul matrimonial fiind unic, obligatoriu si legal.
Art. 703. - Erezii care au dat la o parte, sau au ascuns lucruri ale unei succesiuni, nu mai au facultatea de a se lepada de dansa; cu toata renuntarea lor, ei raman erezi si nu pot lua nici o parte din lucrurile date la o parte sau ascunse.
Sectiunea III
Despre beneficiul de inventar, despre efectele sale
si despre obligatiile eredelui beneficiar
Art. 704. - Declaratia unui erede ca ia aceasta calitate sub beneficiu de inventar trebuie sa fie facuta la grefa tribunalului de prima instanta a districtului in care succesiunea este deschisa; ea trebuie sa fie inscrisa pe registrul destinat pentru trecerea actelor de renuntare.
A se vedea si:
- Legea nr. 36 din 12 mai 1995 - Legea notarilor publici si a activitatii notariale - publicata in Monitorul Oficial nr. 92 din 16 mai 1995.
Art. 705. - Aceasta declaratie n-are efect decat fiind precedata sau urmata de un inventar fidel si exact al bunurilor succesiunii, facut dupa formele cerute de legile de procedura si in termenele mai jos hotarate.
A se vedea si:
- Legea nr. 36 din 12 mai 1995 - Legea notarilor publici si a activitatii notariale - publicata in Monitorul Oficial nr. 92 din 16 mai 1995.
Art. 706. - Se da eredelui din ziua deschiderii succesiunii 3 luni pentru facerea inventarului.
I se mai acorda pentru a delibera asupra acceptarii sau repudierii succesiunii un termen de 40 zile, care va incepe a curge din ziua expirarii a celor 3 luni date pentru inventar, sau din ziua incheierii inventarului, daca s-a terminat mai inainte de expirarea celor 3 luni.
Art. 707. - Daca cu toate acestea, sunt in succesiune obiecte supuse stricaciunii, sau obiecte a caror conservare ar costa mult, eredele poate in calitatea sa de persoana in drept a succede si fara sa se poata zice ca s-a facut acceptare din parte-i, sa ia autorizarea justitiei ca sa se vanza acele obiecte.
Aceasta vanzare trebuie sa se faca cu forma vanzarilor publice.
Art. 708. - In timpul termenelor pentru facerea inventarului si pentru deliberare, eredele nu poate fi silit a se pronunta si nu se poate obtine o condamnatiune*) in contra-i. Daca el renunta dupa expirarea termenelor, sau inaintea expirarii lor, cheltuielile ce legiuit s-au facut de dansul pana la acea epoca privesc succesiunea.
*) Hotarare.
Art. 709. - Dupa expirarea termenelor aratate, eredele urmarit poate cere un nou termen, pe care tribunalul ce se afla in cercetarea urmaririi il acorda sau il refuza dupa circumstante.
Noul termen acordat, in temeiul art. 709, nu poate depasi termenul prevazut de art. 700 alin. 1 pentru prescriptia dreptului de acceptare a succesiunii.
Art. 710. - Cheltuielile urmaririi, in cazurile articolului precedent, privesc succesiunea, daca eredele justifica, sau ca n-a cunoscut evenimentul mortii sau ca termenele i-au fost neindestulatoare, din cauza situatiei bunurilor, sau din cauza contestatiilor ivite. Daca el nu poate justifica, cheltuielile il privesc.
Art. 711. - Eredele conserva cu toate acestea, dupa expirarea termenelor acordate de art. 706, chiar dupa expirarea termenelor date de judecator, conform art. 709, facultatea de a face inca inventar si de a se declara erede beneficiar; aceasta insa in caz cand dansul n-a facut acte de erede sau in caz cand nu este dat in contra-i o hotarare judecatoreasca desavarsita*), care sa-l condamne ca erede curat si simplu.
*) Definitiva.
Dreptul acordat eredelui de art. 711 nu poate fi valorificat decat in cadrul termenului prevazut de art. 700 alin. 1.
Art. 712. - Eredele care a ascuns obiecte de ale succesiunii sau care cu stiinta si rea credinta n-a trecut in inventar efecte*) dintr-insa, nu se poate folosi de beneficiul de inventar.
*) Lucruri.
Art. 713. - Beneficiul de inventar da eredelui avantajul:
1. De a plati datoriile succesiunii numai pana in concurenta valorii bunurilor ce el a primit; de a se scuti chiar de plata datoriilor, predand toate bunurile succesiunii creditorilor si legatarilor.
2. De a nu amesteca bunurile sale proprii cu acelea ale succesiunii si de a conserva in contra succesiunii dreptul de a cere plata creantelor sale.
Art. 714. - Eredele beneficiar administreaza bunurile succesiunii si este dator sa dea socoteala de administrarea sa creditorilor si legatarilor. El nu devine raspunzator cu bunurile sale proprii, decat dupa ce i se va fi cerut darea socotelilor si el nu va fi indestulat aceasta indatorire.
Dupa lamurirea socotelilor, el nu poate fi raspunzator cu bunurile sale proprii, decat pana la concurenta sumelor ce ramane dator.
Art. 715. - El nu raspunde pentru administratia sa decat de greseli grave.
Art. 716. - El nu poate vinde obiectele mobile ale succesiunii, decat prin formele legiuite pentru vanzarile publice.
Daca el reprezinta*) in natura obiectele miscatoare, nu raspunde decat de deprecierea sau deteriorarea lor cauzata din neglijenta sa.
*) Prezinta.
Art. 717. - El nu poate vinde imobilele decat dupa formele prescrise de procedura. El da mandat creditorilor ipotecari, care au facut cerere, a primi pretul.
Art. 718. - El este dator, daca creditorii sau alte persoane interesate o cer, sa dea cautiune solvabila pentru pretul miscatoarelor cuprinse in inventar si pentru portiunea pretului imobilelor nedelegata creditorilor ipotecari. De nu se va da aceasta cautiune, se vor vinde miscatoarele si pretul lor se va depune, ca si portiunea nedelegata din pretul imobilelor, spre a se intrebuinta la desfacerea sarcinilor succesiunii.
Art. 719. - Daca unii creditori se opun, eredele beneficiar nu poate plati decat dupa ordinea si chipul regulat de judecator.
Daca creditorii nu se opun, eredele plateste creditorilor si legatarilor, dupa randul cererii.
Art. 720. - Creditorii ce nu se opun si care se prezinta, dupa lamurirea socotelilor si plata relicvatelor*), nu au recurs decat in contra legatarilor; acei care se prezinta inaintea lamuririi socotelilor si platii relicvatelor vor avea recurs si in contra creditorilor platiti inaintea lor.
*) Prin "plata relicvatelor" se intelege distribuirea in intregime a sumelor rezultate din lichidarea bunurilor.
Art. 721. - Creditorii ce se opun vor avea recurs si in contra eredelui.
Art. 722. - In toate cazurile prevazute de art. 719 si 720, recursul se prescrie dupa expirarea termenului de trei ani, care incepe din ziua lamuririi socotelilor si a platii relicvatului.
Art. 723. - Cheltuielile pentru peceti*), pentru facerea inventarului si pentru darea socotelilor privesc succesiunea.
*) Sigilii.
Sectiunea IV
Despre succesiunile vacante
A se vedea si:
- Legea nr. 36 din 12 mai 1995 - Legea notarilor publici si a activitatii notariale - publicata in Monitorul Oficial nr. 92 din 16 mai 1995.
Art. 724. - Daca dupa expirarea termenelor pentru facerea inventarului si pentru deliberare, nu se prezinta nimeni ca sa reclame succesiunea si daca nu este nici un erede cunoscut, sau daca erezii cunoscuti s-au lepadat de succesiune, succesiunea este privita ca vacanta.
Art. 725. - Tribunalul de intaia instanta din districtul in care succesiunea este deschisa numeste un curatore dupa cererea persoanelor interesate, sau dupa aceea a procurorului.
Art. 726. - Curatorele unei succesiuni vacante trebuie inainte de toate sa constate printr-un inventar succesiunea; el exercita si urmareste drepturile ei; raspunde la cererile facute in contra-i; administreaza sub indatorirea de a varsa numerarul succesiunii, ca si sumele adunate din vanzarea mobilelor si imobilelor, in casa de consemnatiuni si depozite si in fine sub aceea de a da socoteli.
Art. 727. - Dispozitiile sectiunii III din acest capitol asupra formelor cerute pentru facerea inventarului, asupra modului de administratie si asupra socotelilor ce eredele beneficiar este dator sa dea, sunt indatoritoare si pentru curatorii succesiunilor vacante.
CAPITOLUL 6
Despre impartire si despre raporturi
Sectiunea I
Despre impartirea succesiunii
Art. 728. - Nimeni nu poate fi obligat a ramane in indiviziune. Un coerede poate oricand cere imparteala succesiunii, chiar cand ar exista conventii sau prohibitii contrarii.
Se poate face invoire pentru suspendarea diviziunii pe termen de cinci ani. Dupa trecerea acestui timp, invoirea se poate reinnoi.
In legatura cu iesirea din indiviziune - a se vedea:
- Legea nr. 603/1943, pentru simplificarea procedurii impartelilor judiciare Monitorul Oficial nr. 212 din 10 septembrie 1943 cu modificarile ulterioare.
Art. 729. - Diviziunea poate fi ceruta chiar cand unul sau mai multi din erezi au posedat parti separate din succesiune, daca nu a fost act de imparteala sau daca nu se poate opune prescriptia.
Art. 730. - Daca toti erezii sunt prezenti si majori, se pot imparti intre dansii, oricum ar voi, fara indeplinirea vreunei formalitati.
Daca toti erezii nu sunt prezenti sau daca intre dansii sunt minori sau interzisi, atunci se vor pune peceti*) pe efectele**) succesiunii in cel mai scurt termen, sau dupa cererea erezilor sau dupa aceea a procurorului tribunalului de prima instanta.
*) Sigilii.
**) Lucruri.
A se vedea si:
- Legea nr. 603/1943 pentru simplificarea procedurii impartelilor judiciare Monitorul Oficial nr. 212 din 10 septembrie 1943, cu modificarile ulterioare;
- Legea nr. 36 din 12 mai 1995 - Legea notarilor publici si a activitatii notariale - publicata in Monitorul Oficial nr. 92 din 16 mai 1995.
- Codul familiei - Legea nr. 4/1953, Buletinul Oficial nr. 1 din 4 ianuarie 1954, republicat in Buletinul Oficial nr. 13 din 18 aprilie 1956, cu modificarile ulterioare (art. 105 alin. 3, 120 si 147).
Art. 731. - Creditorii pot si ei sa ceara punerea de peceti in virtutea unui titlu executoriu, sau a unei permisiuni judecatoresti.
Art. 732. - Dupa punerea pecetilor, creditorii pot face opozitie si fara a avea titluri executorii sau permisiunea justitiei.
Art. 733. - Daca vreunul din coerezi nu consimte la facerea impartelii, sau daca se ivesc contestatii, ori in privinta modului de procedare, sau asupra chipului de a o termina, tribunalul se pronunta in mod sumar sau numeste, de cere trebuinta, pentru operatiile impartelii, pe unul din judecatori, dupa raportul caruia judeca contestatiile.
Art. 733 a fost implicit abrogat prin Legea nr. 603/1943 pentru simplificarea procedurii impartelilor judiciare.
Art. 734. - Estimatia imobilelor se face de experti alesi de partile interesate; de experti numiti din oficiu cand partile refuza a-i alege.
Procesul-verbal al expertilor trebuie sa arate bazele estimatiei; sa indice daca obiectul estimat poate sa fie comod impartit si in ce chip; sa fixeze, in fine, in caz de impartire, fiecare din partile ce se pot forma, precum si valoarea lor.
Art. 734 a fost implicit abrogat prin Legea nr. 603/1943 pentru simplificarea procedurii impartelilor judiciare.
Art. 735. - Estimatia mobilelor trebuie sa se faca de oameni cunoscatori si dupa adevaratul lor pret.
Art. 735 a fost implicit abrogat prin Legea nr. 603/1943 pentru simplificarea procedurii impartelilor judiciare.
Art. 736. - Fiecare din coerezi poate cere partea sa in natura din mobilele sau imobilele succesiunii. Cu toate acestea, de sunt creditori sechestrati sau oponenti, sau daca majoritatea coerezilor socoteste necesara vinderea mobilelor pentru plata datoriilor succesiunii, ele se vand public dupa formele obisnuite.
Daca imobilele nu se pot imparti, se vor vinde la tribunal prin licitatie.
Daca toate partile sunt majore, ele pot conveni sa faca vanzarea in fata unui arbitru, numit de dansele.
Art. 736 a fost implicit abrogat prin Legea nr. 603/1943 pentru simplificarea procedurii impartelilor judiciare.
Art. 737. - Dupa ce mobilele si imobilele s-au estimat si s-au vandut, judecatorul, de cere trebuinta, trimite pe parti la un arbitru numit cu consimtamantul lor, sau numit de-a dreptul de dansul, cand partile nu se unesc pentru numirea lui.
Se procede inaintea acestui arbitru la facerea socotelilor ce copartitorii pot fi datori a-si da unii altora, la formarea activului si pasivului ereditatii, la compunerea partilor si la restitutiile ce erezii ar trebui a-si face intre dansii.
Art. 737 a fost implicit abrogat prin Legea nr. 603/1943 pentru simplificarea procedurii impartelilor judiciare.
Art. 738. - Fiecare erede raporteaza la masa succesiunii, conform cu regulile mai jos prescrise, donatiunile ce a primit si sumele ce este dator catre succesiune.
A se vedea si art. 3 al Legii nr. 319/1944 pentru dreptul de mostenire al sotului supravietuitor - Monitorul Oficial nr. 133 din 10 iunie 1944.
Art. 739. - Daca raportul nu se face in natura, coerezii carora li se datoreaza iau mai intai o parte egala din masa succesiunii.
Aceste preluari se fac, pe cat este posibil, in obiecte de aceeasi natura si calitate cu acelea ce erau sa fie date in natura.
Art. 740. - Dupa preluari, se formeaza din restul masei succesiunii atatea parti egale cati sunt si erezi sau stirpe*) impartitoare.
*) Tulpini, potrivit art. 667 cod civil.
Art. 741. - La formarea si compunerea partilor, trebuie sa se dea in fiecare parte, pe cat se poate, aceeasi cantitate de mobile de imobile, de drepturi sau de creante de aceeasi natura si valoare.
Se va evita insa, cat va sta prin putinta, imbunatatirea peste masura a eritajelor*) si diviziunea exploatatiunilor.
*) Imobilelor.
Art. 742. - Inegalitatea partilor date in natura se compenseaza prin bani.
A se vedea si art. 7 al Legii nr. 603/1943 pentru simplificarea procedurii impartelilor judiciare.
Art. 743. - Partile se formeaza de unul dintre coerezi sau de alta persoana, daca toti erezii sunt de acord in alegere si daca cel ce a fost ales accepta insarcinarea; in caz contrar, partile se formeaza de un expert numit de judecator.
Partile apoi se trag la sorti. Daca insa erezii vin la mostenire cu parti inegale, autoritatea judecatoreasca decide de trebuie sa se procedeze prin tragere la sorti in parte, sau prin darea partilor in total.
Art. 743 a fost implicit abrogat prin Legea nr. 603/1943 pentru simplificarea procedurii impartelilor judiciare.
Art. 744. - Mai inainte de a proceda la tragerea partilor la sorti, fiecare compartitor este admis a propune reclamarile sale, in contra formarii partilor.
Art. 745. - Regulile stabilite pentru impartirea masei de mostenire se vor observa in subdiviziunile ce se vor face intre stirpele compartitoare.
Art. 746. - Daca asupra operatiilor trimise inaintea arbitrului se fac contestatii, arbitrul incheie proces-verbal pentru dificultatile si zisele partilor, si le trimite inaintea judecatorului pentru imparteala.
Art. 746 a fost implicit abrogat prin Legea nr. 603/1943 pentru simplificarea procedurii impartelilor judiciare.
Art. 747. - Daca toti coerezii nu sunt prezenti sau de sunt intre ei interzisi sau minori, impartirea trebuie sa se faca inaintea judecatoriei, observand regulile prescrise in articolele precedente din aceasta sectiune.
Daca sunt mai multi minori cu interese contrarii la imparteala, se va da fiecarui dintr-insii un tutore special.
A se vedea si:
- Art. 3 alin. 2 al Legii nr. 603/1943 pentru simplificarea procedurii impartelilor judiciare, care a modificat implicit art. 747 alin. 2;
- Codul familiei (art. 132), potrivit cu care, pentru ocrotirea minorului, in cazul prevazut de alin. 2 al art. 747 se va numi un curator.
Art. 748. - In cazul articolelor precedente, licitatia, de este trebuinta, nu se va putea face decat inaintea judecatoriei cu formele prescrise pentru instrainarea bunurilor minorilor. Strainii*) vor fi totdeauna admisi.
*) Persoanele care nu au calitatea de mostenitori.
A se vedea Legea nr. 603/1943 pentru simplificarea procedurii impartelilor judiciare si art. 130 alin. 1 - 3 din Codul familiei, care a modificat implicit art. 748.
Art. 749. - Impartelile facute conform cu regulile mai sus prescrise, sau de tutori cu autorizatia consiliului de familie, sau in numele absentilor*) sunt definitive.
*) Disparutilor.
A se vedea:
- Art. 49 al Decretului nr. 32/1954, care a abrogat expres art. 355 - 369 Cod civil referitoare la institutia consiliului de familie.
- Art. 105, 129 si 147 din Codul familiei.
Art. 750. - Dupa imparteala se va remite fiecarui din compartitori titlurile particulare obiectelor ce i s-au dat.
Titlurile unei proprietati impartite se tin de acela ce a luat partea cea mai mare, cu indatorire de a le prezenta cand compartitorii, avand trebuinta de ele, i le vor cere.
Titlurile ereditatii intregi se tin de acel erede pe care toti l-au ales ca depozitar, cu indatorirea de a le prezenta la orice cerere.
Daca nu este unire pentru aceasta alegere, atunci titlurile se depun in arhiva statului si judecatorul libereaza de pe dansele fiecarui din erezi cate o copie legalizata.
A se vedea si:
- Legea nr. 36 din 12 mai 1995 - Legea notarilor publici si a activitatii notariale - publicata in Monitorul Oficial nr. 92 din 16 mai 1995.
Sectiunea II
Despre raporturi
Art. 751. - Fiul sau descendentele care vine la succesiune, chiar sub beneficiu de inventar, impreuna cu fratii ori surorile sale, sau cu descendentii acestora, trebuie a raporta coerezilor sai tot ce a primit de la defunct prin dar, atat direct cat si indirect, afara de cazul cand donatorele a dispus altfel.
A se vedea si art. 3 al Legii nr. 319/1944 pentru dreptul de mostenire al sotului supravietuitor, care a modificat implicit art. 751.
Art. 752. - Eredele ce renunta la succesiune poate popri*) darul, sau a cere legatul ce i s-a facut, in limitele partii disponibile.
*) Pastra.
Art. 753. - Donatarul care nu avea calitatea de a mosteni in momentul donatiunii, dar care va avea aceasta calitate la epoca deschiderii succesiunii, este obligat de a face raport, daca donatorele nu l-a dispensat de aceasta.
Art. 754. - Donatiile si legatele facute fiului unei persoane, care are calitatea de erede in momentul deschiderii succesiunii, sunt prezumate ca s-au facut cu scutirea de raport.
Art. 755. - Fiul care vine cu dreptul sau propriu la succesiunea donatorului nu este obligat a raporta darul facut parintelui sau, chiar cand ar primi succesiunea acestuia; dar cand fiul vine la succesiune cu dreptul de reprezentare, atunci este dator sa raporteze aceea ce s-a daruit parintelui sau, chiar in cazul cand ar fi renuntat la succesiunea parintelui.
Art. 756. - Donatiile si legatele facute sotului unui descendent succesibil sunt socotite ca facute cu scutirea de raport.
Daca darurile sau legatele s-au facut la doi soti impreuna, din care numai unul este descendente cu drept de succesiune, partea daruita acestuia din urma este supusa raportului.
Art. 757. - Raportul nu se poate face decat numai la succesiunea donatorului.
Art. 758. - Coeredele este dator a raporta aceea ce parintele a cheltuit cu dansul dotandu-l*), procurandu-i vreo cariera, sau platindu-i datoriile.
*) Dispozitiile privind dota fiind abrogate, termenul se refera la donatiile facute in vederea casatoriei.
Art. 759. - Cheltuielile de nutriment, intretinere, educatie, de invatatura unui mestesug, cheltuielile ordinare pentru imbracaminte si alte obiecte trebuincioase la intrarea in armata, cheltuielile de nunta si prezenturile*) obisnuite nu sunt supuse raportului.
*) Daruri.
Art. 760. - Imobilul care s-a pierdut din caz fortuit si fara greseala donatarului nu este supus raportului.
Art. 761. - Daca inzestratorul ascendent plateste barbatului zestrea fara asigurari suficiente, fiica inzestrata va fi datoare a raporta numai actiunea in contra barbatului.
Art. 761 este implicit abrogat drept urmare a abrogarii exprese a dispozitiilor art. 1223 - 1293 Cod civil prin art. 49 al Decretului nr. 32/1954.
Art. 762. - Fructele si interesele*) lucrurilor supuse raportului nu sunt debite decat din ziua deschiderii succesiunii.
*) Dobanzi.
Art. 763. - Legatarii si creditorii nu pot pretinde ca erezii sa faca raport.
Art. 764. - Raportul se face sau in natura, sau scazandu-se valoarea sa din partea celui obligat a face raport.
Art. 765. - Raportul se poate pretinde in natura pentru imobile; cand cel ce a primit imobilul l-a instrainat sau ipotecat, inaintea deschiderii succesiunii, raportul in natura nu este obligatoriu.
Raportul in acest caz se pretuieste dupa valoarea ce imobilul a avut in momentul deschiderii succesiunii.
Art. 766. - In orice caz, trebuie sa se tina socoteala donatarului de cheltuielile necesare si utile.
Art. 767. - Donatorul este raspunzator de toate degradarile si deteriorarile care au micsorat valoarea imobilului, prin faptul, culpa sau neglijenta sa.
Art. 768. - Cand imobilul s-a instrainat de donatar, amelioratiunile si degradarile facute de cel ce l-a dobandit se vor tine in seama, conform cu dispozitiile celor doua articole precedente.
Art. 769. - Cand raportul se face in natura, bunurile intra in masa succesiunii libere de toate sarcinile create de donatar; creditorii ipotecari insa, pot sa intervina la imparteala spre a nu se face raportul cu frauda drepturilor lor.
A se vedea:
- Legea nr. 241/1947 pentru punerea in aplicare in Transilvania a Legii pentru unificarea dispozitiunilor privitoare la cartile funciare din 27 aprilie 1938 - Monitorul Oficial nr. 157 din 12 iulie 1947, cu modificarile ulterioare (art. 18 alin. 4);
- Legea nr. 242/1947 pentru transformarea cartilor funciare provizorii in carti de publicitate funciara - Monitorul Oficial nr. 157 din 12 iulie 1947, cu modificarile ulterioare (art. 25), potrivit cu care dispozitiile art. 769 nu-si gasesc aplicare in ceea ce priveste imobilele supuse sistemului de publicitate reala (al cartilor funciare).
Art. 770. - Cand un succesibil primeste, cu dispensa de raport, un dar care excede portiunea disponibila, raportul excedentului se face in natura, daca intoarcerea excedentului este posibila.
In caz contrar, daca excedentul trece peste jumatatea valorii imobilului, donatarul raporta imobilul in intregimea lui si preleva asupra mesei valoarea portiunii disponibile; daca aceasta portiune trece peste jumatatea valorii imobilului, donatarul poate tine imobilul in intregimea lui, ia insa mai putin din celelalte bunuri ale succesiunii, si recompenseaza pe coerezii sai, sau in bani, sau oricum altfel.
Art. 771. - Coeredele care raporteaza imobilul in natura poate sa retina posesiunea pana la plata efectiva a sumelor ce-i sunt datorite pentru cheltuieli sau amelioratiuni.
Art. 772. - Raportul mobilelor se face luandu-se mai putin din celelalte bunuri ale succesiunii. El se calculeaza pe valoarea ce mobilele aveau in momentul facerii darului, dupa statul estimatiei*) anexat actului de dar; in lipsa acestui stat, dupa estimatia expertilor, facuta pe pretul cel mai just.
*) Actul de evaluare.
Art. 773. - Succesibilul care a primit bani face raportul luand mai putin din numerarul succesiunii.
La neajungere, donatarul poate sa nu raporteze numerarul dand echivalentul in mobile si, in lipsa acestora, in imobilele succesiunii.
Sectiunea III
Despre plata datoriilor
Art. 774. - Coerezii contribuie la plata datoriilor si sarcinilor succesiunii, fiecare in proportie cu ce ia.
Art. 775. - Legatarul cu titlul universal contribuie deopotriva cu erezii, in proportie cu emolumentul sau. Cel particular nu contribuie.
Art. 776. - Cand imobilele unei succesiuni sunt ipotecate special, pentru plata de rendite, fiecare din coerezi poate pretinde ca renditele sa fie platite si imobilele liberate inaintea formarii partilor.
Daca coerezii impart succesiunea in starea in care se gaseste, imobilele ipotecate se estima dupa aceeasi norma ca si celelalte imobile; capitalul renditei insa se scade din pretul imobilului. Eredele, in partea caruia s-a dat imobilele, ramane singur dator a plati rendita si garanteaza pe coerezii sai pentru aceasta plata.
Dispozitia din cuprinsul alin. 1 al art. 776 nu are aplicare, intrucat in dreptul nostru singurul contract de renta reglementat de Codul civil est acel de renta viagera, care, potrivit art. 1648, nu poate fi rascumparata.
Art. 777. - Coerezii platesc datoriile si sarcinile succesiunii, fiecare in proportie cu partea sa ereditara.
Art. 778. - Coeredele sau succesorul cu titlu universal care, din cauza ipotecii, a platit din datoria comuna mai mult decat partea sa, are recurs, in contra celorlalti coerezi sau succesori cu titlu universal, numai pentru partea ce fiecare din ei era obligat a plati, chiar cand coeredele ce a desfacut datoria ar fi fost subrogat in drepturile creditorilor. Coeredele insa, ce a acceptat succesiunea sub beneficiu de inventar, conserva facultatea de a cere plata creantelor sale personale, ca orice alt creditor al succesiunii.
Art. 779. - Cand unul din coerezi sau succesori cu titlu universal este insolvabil, partea lui din datoria ipotecara se imparte intre toti ceilalti in proportie cu ce ia fiecare din succesiune.
Art. 780. - Titlurile executorii, obtinute in contra defunctului, sunt personal executorii si in contra eredelui. Cu toate acestea, creditorii nu pot urmari executia decat dupa opt zile de la notificarea acestor titluri facute persoanei, sau la domiciliul eredelui.
Art. 781. - Ei pot cere, in orice caz si in contra oricarui creditor, separatia patrimoniului defunctului de acela al eredelui.
Art. 782. - Acest drept nu poate fi exercitat cand, acceptandu-se eredele de debitor, s-a facut astfel novatiune in privinta creantei contra defunctului.
Art. 783. - In privinta mobilelor, dupa trecerea de trei ani, dreptul este prescris. In privinta imobilelor, actiunea se poate exercita in tot timpul in care imobilele se gasesc in mana eredelui.
Cu privire la prescriptia dreptului la actiune avand un obiect patrimonial, a se vedea dispozitiile Decretului nr. 167/1958 privitor la prescriptia extinctiva - Buletinul Oficial nr. 19 din 21 aprilie 1958, republicat in Buletinul Oficial nr. 11 din 15 iulie 1960, cu modificarile ulterioare.
Art. 784. - Creditorii eredelui nu pot cere separatia patrimoniilor in contra creditorilor succesiunii.
Art. 785. - Creditorii unui din compartitori, ca nu cumva imparteala sa se faca cu viclenie in vatamarea drepturilor lor, pot pretinde sa fie prezenti la imparteala, pot dar sa intervina cu spezele lor; nu pot insa sa atace o imparteala savarsita, afara numai de s-a facut in lipsa-le si fara sa se tina seama de opozitia lor.
Sectiunea IV
Despre efectele impartelii si despre garantia partilor
Art. 786. - Fiecare coerede este prezumat ca a mostenit singur si imediat toate bunurile care compun partea sa, sau care i-au cazut prin licitatie, si ca n-a fost niciodata proprietar pe celelalte bunuri ale succesiunii.
Art. 787. - Coerezii sunt datori garanti unul catre altul numai despre tulburarile si evictiunile ce proced dintr-o cauza anterioara impartelii.
Garantia inceteaza cand o evictiune a fost exceptata anume, printr-o clauza expresa a actului de imparteala, sau cand evictiunea a fost cauzata din greseala eredelui
Art. 788. - Fiecare din erezi este obligat, in proportie cu partea sa ereditara, a despagubi pe coeredele sau de paguba ce a suferit din cauza evictiunii.
Cand unul din coerezi va fi insolvabil, partea ce el este dator a contribui se va imparti intre eredele garantat si intre ceilalti coerezi.
Art. 789. - Garantia pentru solvabilitatea debitorului unei rendite dureaza numai cinci ani de la imparteala. Aceasta garantie inceteaza cand nesolvabilitatea a luat nastere in urma impartelii.
Dispozitia art. 789 nu are aplicare, intrucat se refera numai la garantia pentru solvabilitatea debitorului unei rente perpetue, iar singurul contract de renta, reglementat de Codul civil, este acel de renta viagera.
Sectiunea V
Despre desfiintarea sau resciziunea*) impartelii
*) A se vedea nota de la art. 791.
Art. 790. - Impartelile pot fi desfiintate pentru violenta sau dol.
Pentru o simpla omisiune a unuia din obiectele succesiunii nu se strica imparteala; se face numai un supliment de imparteala pentru obiectul omis.
Art. 791. - Orice act, sub orice titlu, in urmarea carui a incetat indiviziunea intre erezi, este supus la actiunea de resciziune din articolul precedent.
Dupa imparteala, sau dupa actul care-i tine locul, actiunea de resciziune nu mai este admisa in contra tranzactiei facute asupra dificultatilor reale, ce prezinta primul act, chiar cand nu ar fi fost proces inceput asupra obiectului tranzactiei.
Art. 791 trebuie socotit inaplicabil, datorita inadvertentei cu dispozitiile art. 790. In cadrul art. 791, resciziunea pentru leziune nu este reglementata direct, ci numai prin referire la regulile articolului precedent. Art. 790 nu prevede insa decat desfiintarea impartelii pentru dol sau violenta, astfel incat aplicarea nu este cu putinta in cazul resciziunii pentru leziune.
Art. 792. - Acela in contra carui s-a facut cererea de resciziune poate popri desfiintarea impartelii, dand reclamantului suplimentul din partea sa ereditara in numerar sau in natura.
A se vedea nota de la art. 791.
Art. 793. - Coeredele care a instrainat portiunea sa ereditara, in tot sau in parte, nu poate intenta actiunea de resciziune pentru dol sau violenta, daca instrainarea s-a facut in urma descoperirii dolului sau incetarii violentei.
Sectiunea VI
Despre imparteala facuta de atat, de mama
sau de alti ascendenti intre descendentii lor
Art. 794. - Tatal, mama si ceilalti ascendenti pot face imparteala bunurilor lor intre fii si ceilalti descendenti.
A se vedea nota de la art. 659 cu privire la drepturile de mostenire ale adoptatilor.
Art. 795. - Aceasta imparteala se poate face prin acte intre vii, sau prin testament cu formele, conditiile si regulile prescrise pentru donatiuni intre vii si pentru testamente.
Imparteala facuta prin acte intre vii nu poate avea de obiect decat bunurile prezente.
Art. 796. - Daca toate bunurile, ce ascendentele a lasat la moartea sa, nu au fost cuprinse in imparteala, bunurile necuprinse se vor imparti conform cu legea.
Art. 797. - Este nula imparteala in care nu s-au cuprins toti copiii in viata la deschiderea mostenirii si descendentii fiilor premuriti*).
Actiunea de nulitate se poate exercita de toti erezii fara distinctie.
*) Care au murit inainte.
A se vedea art. 654 Cod civil si nota de la acel articol.
Art. 798. - Imparteala facuta de ascendent se poate ataca, cand ar rezulta dintr-insa sau dintr-alte acte ca, prin dispozitia facuta de ascendent, vreunul din acei intre care s-au impartit bunurile s-ar gasi vatamat in partea legitima.
Art. 799. - Copilul care, pentru cauza aratata la articolul precedent, ataca imparteala facuta de ascendent este dator a plati inainte cheltuielile estimatiei. Daca reclamatia nu este fondata, cheltuielile estimatiei si alte judecati vor fi in sarcina sa.
Titlul II
DESPRE DONATIUNI INTRE VII SI DESPRE TESTAMENTE
CAPITOLUL 1
Art. 800. - Nimeni nu va putea dispune de avutul sau, cu titlu gratuit, decat cu formele prescrise de lege pentru donatiuni intre vii sau prin testament.
Art. 801. - Donatiunea este un act de liberalitate prin care donatorele da irevocabil un lucru donatarului care-l primeste.
- Vezi art. 103 lit. f. din Legea nr. 105/1992 cu privire la reglementarea raporturilor de drept international privat.
Art. 802. - Testamentul este un act revocabil prin care testatorul dispune, pentru timpul incetarii sale din viata, de tot sau parte din avutul sau.
- Vezi art. 8 din Legea nr. 105/1992 cu privire la reglementarea raporturilor de drept international privat, art. 801.
Art. 803. - Substitutiile sau fideicomisele sunt prohibite; orice dispozitii prin care donatarul, eredele instituit sau legatarul va fi insarcinat de a conserva si a remite la o a treia persoana, va fi nula, chiar in privirea*) donatarului, a eredelui numit sau a legatarului.
*) In privinta.
Art. 804. - Este permisa dispozitia prin care o a treia persoana ar fi chemata a lua darul, ereditatea sau legatul, in cazul cand donatarul, eredele numit, sau legatarul nu ar primi sau nu ar putea primi.
Art. 805. - Este permisa asemenea dispozitia intre vii sau testamentara, prin care uzufructul sa da la o persoana si proprietatea nuda la alta.
CAPITOLUL 2
Despre capacitatea de a dispune sau de a primi prin donatiune
intre vii sau prin testament
Art. 806. - Minorul mai mic de 16 ani nu poate dispune nici intr-un fel, afara de exceptiile regulate la capitolul VII al acestui titlu.
Dispozitiile capitolului VII nu mai alcatuiesc exceptii de la regula art. 806, atat in ce priveste donatiile prin contractul de casatorie (deoarece dispozitiile art. 1223 - 1293 din Cod civil au fost abrogate) cat si in ce priveste donatiile facute intre soti in timpul casatoriei, deoarece potrivit art. 8 al Decretului nr. 31/1954 privitor la persoanele fizice si persoanele juridice - Buletinul Oficial nr. 8 din 30 ianuarie 1954, cu modificarile ulterioare, minorul care se casatoreste dobandeste prin aceasta capacitatea de exercitiu deplina.
Potrivit art. 133 alin. 3 din Codul familiei minorul nu poate sa faca donatii nici chiar cu incuviintare.
Art. 807. - Minorul de 16 ani poate dispune prin testament si numai pentru jumatate din bunurile de care dupa lege poate dispune majorele.
Art. 808. - Este capabil de a primi prin donatiune intre vii oricine este conceput in momentul donatiunii.
Este capabil de a primi prin testament oricine este conceput la epoca mortii testatorului.
A se vedea Decretul nr. 31/1954 privitor la persoanele fizice si persoanele juridice, art. 7 si 33.
Art. 809. - Minorul de sasesprezece ani nu poate, prin testament, dispune in favoarea tutorelui sau.
Minorul, ajuns la majoritate, nu poate dispune nici prin donatiune intre vii, nici prin testament, in favoarea fostului sau tutore, daca socotelile definitive ale tutelei n-au fost prealabil date si primite.
Sunt exceptati in amandoua cazurile de mai sus ascendentii minorilor, care sunt sau au fost tutori ai lor.
A se vedea:
- Art. 41 si 133 din Codul familiei;
- Art. 8 din Decretul nr. 31/1954 privitor la persoanele fizice si juridice.
Art. 810. - Doctorii in medicina sau chirurgie, ofiterii de sanatate*) si spiterii, care au tratat pe o persoana in boala din care moare, nu pot profita de dispozitiile intre vii sau testamentare, ce dansa a facut-o in favoare-le in cursul acestei boli.
Sunt exceptate:
1. Dispozitiile remuneratorii facute cu titlul particular; se va tine insa seama de statea dispunatorului si de serviciile facute.
2. Dispozitiile universale, in caz de rudenie pana la al patrulea grad inclusiv, afara numai daca mortul va avea erezi in linie dreapta si daca acela, in profitul caruia s-a facut dispozitia, nu este el chiar erede in linie dreapta.
Aceleasi reguli sunt aplicabile in privinta preotilor.
*) Medici militari.
Art. 811. - Dispozitiile intre vii sau prin testament, facute in favoarea ospiciilor, saracilor dintr-o comuna sau stabilimentelor de utilitate publica, nu pot avea efect decat daca sunt autorizate prin ordonante domnesti in urma avizului Consiliului de Stat.
A se vedea art. 10 al Legii pentru persoanele juridice - promulgata cu Decretul nr. 452, Monitorul Oficial nr. 27 din 6 februarie 1924, cu modificarile ulterioare, si Decretul nr. 478/1954 privitor la donatiunile facute statului - Buletinul Oficial nr. 46 din 10 decembrie 1954, care au modificat implicit art. 811.
Art. 812. - Dispozitiile in favoarea unui incapabil sunt nule, fie ele deghizate sub forma unui contract oneros, fie facute in numele unor persoane interpuse. Sunt reputate ca persoane interpuse tatal si mama, copiii si descendentii si sotul persoanei incapabile.
CAPITOLUL 3
Despre donatiunile intre vii
Sectiunea I
Despre forma si efectele donatiunilor intre vii
Art. 813. - Toate donatiunile se fac prin act autentic.
Art. 814. - Donatiunea nu obliga pe donator si nu va produce nici un efect decat din ziua in care va fi fost acceptata.
Acceptarea poate fi facuta sau in act, sau printr-un act autentic posterior, mai inainte insa de moartea celui ce daruieste; in acest din urma caz, donatiunea n-are efect decat din ziua din care se va fi comunicat donatorelui actul de acceptare.
Art. 815. - Donatiunile facute unor minori sau unui interzis, se accepta de tutore sau de parinte.
Mama, cu toate ca tatal ar fi in viata, si ceilalti ascendenti, cu toate ca genitorii*) ar fi in viata, vor putea asemenea sa accepte donatiunea facuta minorelui si interzisului desi ei n-ar avea calitatea de tutori.
*) Parintii.
A se vedea art. 97 din Codul familiei.
Art. 816. - Surdo-mutul ce nu stie sa scrie nu poate accepta o donatiune decat cu asistarea unui curator special numit de autoritatea juridiara, dupa regulile stabilite pentru minori.
A se vedea:
- Art. 152 lit. a din Codul familiei potrivit caruia curatorul se numeste de autoritatea tutelara;
- Regulamentul de punere in aplicare a Legii notarilor publici si a activitatii notariale, nr. 36/1995, aprobat prin Ordinul ministrului justitiei nr. 710/C/1995.
Art. 817. - Donatiunile facute persoanelor morale nu pot fi acceptate decat prin ordonanta domneasca, data in urma avizului Consiliului de Stat.
A se vedea nota de la art. 811.
Art. 818. - Cand se daruiesc bunuri ce pot fi ipotecate, transcriptia actului ce contine donatiunea si acceptarea, ca si notificarea acceptarii facuta prin act separat, se va face la judecatoria a carei raza teritoriala sunt situate bunurile.
Art. 818 a fost implicit modificat prin art. 4 lit. m din Decretul nr. 377/1960 pentru organizarea si functionarea Notariatului de stat (Buletinul Oficial nr. 22 din 20 octombrie 1960) abrogat ulterior prin Legea nr. 36/1995.
Art. 819. - Lipsa transcriptiei poate sa fie invocata de orice persoane au interes la aceasta; se excepta insa persoanele obligate a starui sa se faca transcriptia, sau reprezentantii lor, asemenea si donatorul.
Art. 820. - Minorii, interzisii, femeile maritate, in lipsa de acceptarea sau de transcriptia donatiunii, nu pot cere obiectele daruite; au insa, de se cuvine, recurs in contra tutorilor sau barbatilor.
Art. 820 a fost modificat implicit prin Legea privitoare la ridicarea incapacitatii civile a femeii maritate - promulgata cu Decretul nr. 1412 Monitorul Oficial nr. 94 din 20 aprilie 1932; astfel el se aplica numai minorilor si interzisilor, respectiv tutorilor.
Art. 821. - Donatiunea intre vii pentru bunurile viitoare este revocabila.
Art. 822. - Este nula orice donatiune facuta cu conditii a caror indeplinire atarna numai de vointa donatorului.
Art. 823. - Este asemenea nula, daca s-a facut sub conditia de a se satisface datorii sau sarcini care nu existau la epoca donatiunii sau care nu erau aratate in actul de donatiune.
Art. 824. - Cand donatorul si-a rezervat dreptul de a dispune de un obiect cuprins in donatiune, sau de o suma determinata din bunurile daruite, daca moare, fara sa fi dispus de dansele, un asemenea obiect sau asemenea suma ramane erezilor donatarului.
Art. 825. - Donatorul poate stipula intoarcerea bunurilor daruite, atat in cazul cand donatarul ar muri inaintea lui, cat si in cazul cand donatarul si descendentii sai ar muri inaintea sa.
Aceste stipulatii insa nu se pot face decat in favoarea donatorului.
A se vedea:
- Legea nr. 241/1947 pentru punerea in aplicare in Transilvania a Legii pentru unificarea dispozitiunilor privitoare la cartile funciare din 27 aprilie 1938 - Monitorul Oficial nr. 157 din 12 iulie 1947, cu modificarile ulterioare (art. 19);
- Legea nr. 242/1947 pentru transformarea cartilor funciare provizorii in carti de publicitate funciara, Monitorul Oficial nr. 157 din 12 iulie 1947, cu modificarile ulterioare (art. 27).
Art. 826. - Dispozitiile art. 821, 822, 823, 824 si 825 nu se aplica la donatiunea din capitolul VI si VII, dintr-acest titlu.
Art. 827. - Orice act de donatiune de mobile este valabil numai pentru obiectele trecute intr-un act estimativ subsemnat de donator si donatar.
Art. 828. - Donatorul nu este responsabil de evictiune catre donatar pentru lucrurile daruite.
Donatorul este responsabil de evictiune cand el a promis expres garantia.
Este asemenea responsabil cand evictiunea provine din faptul sau, cand este in chestiune o donatiune care impune sarcini donatorului; intr-acest caz insa, garantia este obligatorie numai pana la suma sarcinilor.
Sectiunea II
Despre cazurile in care donatiunile se pot revoca
Art. 829. - Donatiunea intre vii se revoca, pentru neindeplinirea conditiilor cu care s-a facut, pentru ingratitudine si pentru nastere de copii in urma donatiunii.
Art. 830. - Cand donatiunea este revocata pentru neindeplinirea conditiilor, bunurile reintra in mana donatorului, libere de orice sarcina si ipoteca.
A se vedea:
- Legea nr. 241/1947 pentru punerea in aplicare in Transilvania a Legii pentru unificarea dispozitiunilor privitoare la cartile funciare din 27 aprilie 1938 - Monitorul Oficial nr. 157 din 12 iulie 1947, cu modificarile ulterioare (art. 19 alin. 1 - 3);
- Legea nr. 242/1947 pentru transformarea cartilor funciare provizorii in carti de publicitate funciara - Monitorul Oficial nr. 157 din 12 iulie 1947, cu modificarile ulterioare (art. 26).
Art. 831. - Donatiunea intre vii se revoca pentru ingratitudine in cazurile urmatoare:
1. Daca donatarul a atentat la viata donatorului.
2. Daca este culpabil in privinta-i de delicte, cruzimi sau injurii grave.
3. Daca fara cuvant ii refuza alimente.
Art. 832. - Revocarea pentru neindeplinirea conditiilor si pentru ingratitudine nu se face de drept niciodata.
Art. 833. - Cererea de revocare pentru ingratitudine trebuie facuta in termen de un an din ziua faptului, sau din ziua cand donatorul a cunoscut faptul.
Actiunea de revocare nu se poate intenta in contra erezilor donatarului, nici de erezii donatorului in contra donatarului, afara numai daca, in acest caz, actiunea s-a intentat de donator, sau donatorul a murit in anul in care se putea intenta actiunea.
Art. 834. - Revocarea pentru ingratitudine nu poate infirma nici instrainarile facute de donatar, nici ipotecile sau alte sarcini reale, cu care el ar fi putut greva obiectul daruit; este neaparat ca acestea sa se fi facut inaintea inscriptiei extractului cererii de revocare pe marginea transcriptiei prescrisa prin art. 818.
In caz de revocare, donatarul se condamna a intoarce valoarea obiectelor instrainate, dupa estimatia ce li s-ar face in timpul cererii; se condamna asemenea a intoarce veniturile din ziua cererii.
Art. 835. - Donatiunile facute in favoarea maritagiului nu sunt revocabile pentru ingratitudine.
Art. 836. - Orice donatiuni prin acte intre vii facute de persoane ce n-au copii sau descendenti existenti in timpul facerii lor, oricare ar fi valoarea acestor donatiuni si sub orice titlu s-ar fi facut, fie chiar donatiunea mutuala sau remuneratorie, fie in fine donatiunea in favoarea maritagiului facuta sotilor de oricare alta persoana, afara de ascendentii lor, sunt revocate de drept, daca donatorul, in urma donatiunii, dobandeste un copil legitim, un postum, sau chiar cand a legitimat pe un copil natural, prin maritagiu subsecvent.
1. A se vedea nota de la art. 830.
2. Distinctia dintre copil legitim sau legitimat si copil natural a fost in intregime inlaturata prin dispozitiile Codului familiei (art. 63), astfel incat textul art. 836 a fost modificat implicit in sensul ca donatiunile sunt revocate de drept, daca donatorul, in urma donatiunii, dobandeste un copil din casatorie sau dinafara casatoriei, fie chiar postum (adica un copil nascut in urma mortii tatalui sau).
Art. 837. - Revocarea se face si cand copilul donatorului sau al donatricei ar fi fost conceput in timpul donatiunii.
Art. 838. - Donatiunea ramane revocata chiar cand donatorul ar fi intrat in posesia lucrurilor daruite si ar fi fost lasat in posesia acelor lucruri dupa nasterea fiului donatorului; donatarul posesor nu va fi obligat a restitui fructele de orice natura luate de el, decat ziua in care i se va fi notificat nasterea fiului sau legitimarea sa prin casatorie subsecventa.
Partea din text "sau legitimarea sa prin casatorie subsecventa" trebuie socotita implicit abrogata drept urmare a abrogarii institutiei legitimarii copiilor naturali prin art. 49 al Decretului nr. 32/1954 pentru punerea in aplicare a Codului familiei si a Decretului privitor la persoanele fizice si persoanele juridice - Buletinul Oficial nr. 9 din 31 ianuarie 1954, cu modificarile ulterioare.
Art. 839. - Orice clauze sau conventii, prin care donatorul ar renunta la revocarea donatiunii pentru nastere de fiu, este nula si fara nici un efect.
Art. 840. - Prescriptia actiunii de revocare se implineste dupa 30 de ani de la nasterea fiului.
Cu privire la prescriptia drepturilor la actiune care izvorasc, in acest caz, din revocarea de plin drept a donatiunii, a se vedea Decretul nr. 167/1958 privitor la prescriptia extinctiva - Buletinul Oficial nr. 19 din 21 aprilie 1958, republicata in Buletinul Oficial nr. 11 din 15 iulie 1960, cu modificarile ulterioare.
CAPITOLUL 4
Despre partea disponibila a bunurilor si despre reductiune
Sectiunea I
Despre partea disponibila a bunurilor
Art. 841. - Liberalitatile, fie facute prin acte intre vii, fie facute prin testament, nu pot trece peste jumatatea bunurilor dispunatorului daca la moarte-i lasa un copil legitim; peste o a treia parte, daca lasa doi copii; peste a patra parte, daca lasa trei sau mai multi.
Art. 841 a fost modificat implicit:
a) prin art. 2 din Legea nr. 319/1944 pentru dreptul de mostenire al sotului supravietuitor - Monitorul Oficial nr. 133 din 10 iunie 1944, potrivit caruia libertatile facute de sotul precedat nu vor putea trece peste jumatate din drepturile de mostenire prevazute de lege in favoarea sotului supravietuitor;
b) prin art. 63 din Codul familiei, care a inlaturat in intregime orice deosebire cu privire la situatia copiilor din casatorie sau din afara casatoriei.
Art. 842. - Sunt cuprinsi in articolul precedent sub nume de copii, descendentii de orice grad.
Art. 843. - Liberalitatile, prin acte intre vii sau prin testament, nu pot trece peste jumatatea bunurilor, daca in lipsa de descendenti, defunctul lasa tata si mama sau peste trei sferturi, daca lasa numai pe unul din parinti.
Art. 844. - Daca dispozitia prin acte intre vii sau prin testament, constituie un uzufruct sau o rendita viagera, a carei valoare trece peste cantitatea disponibila, erezii rezervatari au facultatea de a executa aceste dispozitii sau de a abandona proprietatea cantitatii disponibile.
Art. 845. - Valoarea bunurilor instrainate unui succesibil in linie dreapta, cu sarcina unei rendite viagere sau cu rezerva de uzufruct va fi socotita in portiunea disponibila si excedentele, de este, se va trece in masa succesiunii. Imputatia si raportul nu pot fi cerute de succesibilul in linie dreapta care a consimtit la aceste instrainari.
Art. 846. - Cantitatea disponibila poate fi data in tot sau in parte, sau prin acte intre vii sau prin testament, copiilor sau altor succesibili ai donatorului, fara ca donatarul sau legatarul, ce vine la succesiune, sa fie supus a raport, daca in dispozitie se zice expres, ca ceea ce s-a dat este peste partea sa.
Declaratia ca darul sau legatul este peste partea succesibilului se poate face sau in actul ce contine dispozitia, sau in urma, cu formele dispozitiilor intre vii, sau testamentare.
Sectiunea II
Despre reductiunea donatiunilor si a legatelor
Art. 847. - Liberalitatile prin act sau intre vii sau prin testament, cand vor trece peste partea disponibila, vor fi reduse la aceasta parte.
Art. 848. - Reductiunea liberalitatilor intre vii nu va putea fi ceruta decat numai de erezii rezervatari, de erezii acestora sau de cei care infatiseaza drepturile lor.
Art. 849. - Partea disponibila se calculeaza cu chipul urmator: pe langa bunurile ce a lasat donatorul sau testatorul in momentul mortii sale, se adauga prin calcul si bunurile de care a dispus prin donatiuni intre vii, dupa starea lor din momentul donatiunii si dupa valoarea ce au avut in momentul mortii donatorului. Din aceasta masa de bunuri, scazandu-se datoriile, pe ceea ce va ramanea se calculeaza partea disponibila, dupa numarul si calitatea erezilor.
Art. 850. - Intai se vor reduce dispozitiile testamentare; cand bunurile cuprinse in aceste dispozitii nu vor mai fi, atunci numai se va face reductiunea donatiunilor. Reductiunea va incepe de la cea din urma donatiune, dupa savarsirea acesteia se va trece indata la cea a doua dupa dansa, si asa pe rand pana la cea mai veche donatiune.
Art. 851. - Cand donatiunea intre vii, supusa la reductiune, s-a facut la unul din cei cu drept de mostenire, acesta va putea scadea partea cu care ar trebui sa se reduca donatiunea, din partea ce i s-ar cuveni ca erede in bunurile nedisponibile, daca aceste bunuri sunt de aceeasi natura cu cele daruite.
Art. 852. - Se vor reduce cu analogie*) atat legatele universale cat si cele pa
