Completul de judecata, judecatorii, Justitia - Organizarea judecatoreasca

corpul magistratilor - cine ne judeca, reforma si eficientizarea sistemului de justitie

Modul in care instantele de judecata impart dreptatea a ajuns tot mai des subiect mediatizat din ce in ce mai mult in Romania ultimilor ani.

Omul simplu se considera fericit daca nu a pus piciorul in sala de judecata, cei mai multi dintre cei ajunsi acolo neintelegind de ce procesul lor dureaza ani de zile, sau cum scapa cei care dau "tunuri" de miliarde, pe cind cel ce fura citeva gaini face citiva ani de puscarie.

Incercarile de a reforma si eficientiza sistemul nu au dat intotdeauna rezultatele dorite. Schimbarea a insemnat pe langa o noua lege de organizare judecatoreasca si o intinerire a corpului de magistrati. Fostii ministrii ai Justitiei au deschis larg portile absolventilor de facultate, fiind de ajuns o medie buna, trecerea unor bariere teoretice si absolventul de Drept avea sansa sa imbrace roba de judecator. Un tinar care la 22 de ani isi ia examenul de licenta si este admis in urma unui examen dificil la Institutul National de Magistratura, poate sa ajunga la 24 de ani magistrat. In mediile juridice s-a pus deseori problema daca pentru un tinar absolvent, oricit de bine pregatit ar fi el, daca nu este prea devreme sa ajunga judecator.

Este suficienta numai pregatirea teoretica pentru descilcirea unor cauze complicate in care cei care se judeca investesc intrega lor experienta de viata? Poate intelege un tinar de 24 de ani, necasatorit, care locuieste cu parintii, problemele unui cuplu care divorteaza dupa zeci de ani de casatorie? Judecatorul are o pozitie dominanta in sala de judecata, fiind cel care prin deciziile sale este mai presus de procurori sau avocati, desi la baza toti au aceleasi studii.

Debutul unui proces are loc cu unele exceptii la Judecatorie, unde media de virsta este sub 30 de ani. In favoarea promovarii judecatorilor tineri, a stat in balanta faptul ca sint plini de elan, nu sint corupti si sint dornici de afirmare.

Meseria pe care o fac nu este deloc usoara, au cite 55-60 de cauze pe rol, trebuie sa citeasca sute de pagini, confrunta declaratii si probe pentru a ajunge sa dea o solutie, asupra careia instantele superioare urmeaza sa-si spuna cuvintul.

C. A., prim-procuror al Parchetului de pe linga Judecatoria Botosani considera ca tinerii magistrati sint foarte bine pregatiti profesional, o problema fiind numarul insuficient al procurorilor.

O parere mai nuantata este cea a lui a Constantin T., vicepresedintele Tribunalului, care considera ca "o mai mare experienta profesionala si de viata poate face ca actul de justitie sa fie ancorat in realitate. In alte sisteme de drept pentru a accede in aceasta demnitate, trebuie mai intii sa profeseze ca avocat si sa dobindeasca un renume profesional. Ceea ce se intimpla la noi poate fi considerat si ca expresie a unor diferente culturale, modul de a gindi balcanic considerindu-l pe cel mai in virsta in mod automat obosit si potential influentabil.

E adevarat ca tinerii au un suflet neprihanit, sint mai fermi in atitudine, dar ar trebui gasita  modalitatea prin care sa cistige experienta inainte de a deveni magistrati.

Un judecator trebuie sa aiba o personalitate distincta, bine conturata, iar aceasta nu se edifica numai prin terminarea unei facultati. O solutie ar fi admiterea in magistratura abia de la virsta de 30 de ani. Pina la urma, totul nu este decit o problema de asezare a sistemului juridic, ce se va rezolva in timp. Incercam sa compensam lipsa de experienta a celor tineri fiind mai aproape de ei, insa sub rezerva neinterventiei in dosarele lor.

" Virsta magistratilor, oricare ar fi ea, nu poate fi considerata cauza principala a neincrederii in actul de justitie. Aceasta ar trebui cautata si in modul de selectie al judecatorilor. ”

De ce s-a trecut de la sistemul cu doi judecatori la cel cu unul singur?

Din dorinta de intinerire a corpului de magistrati, fostii ministri al Justitiei, au deschis larg portilor absolventilor de facultate. Era de ajuns sa aiba o medie buna, sa treaca de anumite bariere teoretice, si absolventul de Drept avea sansa sa imbrace roba de judecator.

"Un tinar care merge din plin, in linie dreapta, poate sa fie la 24 de ani un judecator. Termina facultatea la 22 de ani, isi da examenele, care sint foarte grele, le trece si dupa doi ani poate sa fie judecator", a prezentat presedinta Judecatoriei, firul scurt al ajungerii in sistemul de justitie.

Pina in anii '90, in prima instanta intra un complet de doi judecatori: unul cu experienta si celalalt care era invatacelul. Rostul acestui complet era ca tinarul sa fure direct meseria de la cel mai cu experienta. Pe parcurs, s-a renuntat la acest tip de complet de judecata, si tinerii magistrati s-au trezit singuri cu povara responsabilitatii proceselor pe umeri.

"Nu trebuie sa fie un complet unic de judecata, sa fie puterea in mina unui singur om, mai ales a unuia care nu are experienta", a spus avocata Maria Aldea, fosta judecatoare. " Pe vremea mea", a completat ea, "erau numeroase cursuri de pregatire". "Cind am intrat in completul pentru minori, de exemplu, am fost dusa inainte sa vad acele case de corectii tocmai ca sa ma gindesc bine cind luam decizia sa trimit un minor la casa de corectie", a mai spus Maria Aldea.

"Nu este suficient sa ai numai cunostinte teoretice ca sa fii un bun judecator. S-a dovedit, nu o data, ca nu intotdeauna bunii teoreticieni sint si buni practicieni"

Infuzia de tinerete in corpul magistratilor este o consecinta a sistemului actual de recrutare al judecatorilor. Din pacate, acest sistem de selectie nu pune in balanta rolul experientei de viata intr-o dreapta judecata. "Modul actual de selectie al judecatorilor nu este unul dintre cele mai reusite", crede Aurel Dublea, judecator la Curtea de Apel. "Nu este suficient sa ai numai cunostinte teoretice ca sa fii un bun judecator. S-a dovedit, nu o data, ca nu intotdeauna bunii teoreticieni sint si buni practicieni", si-a motivat judecatorul pozitia fata de sistemul actual de "fabricare" de judecatori.

Daca in Romania, un tinar poate sa ajunga judecator la 24 de ani, in Occident acest lucru este imposibil.

Cum sint alesi judecatorii in Occident       

Anglia – U.K.

"Judecatorii englezi provin din barourile de avocati si virsta lor trebuie sa fie peste 38 de ani. Ei garanteaza in fata Lordului Cancelar cu prestanta lor, cu reputatia si cu bunastarea materiala", a spus Aurel Dublea. O alta diferenta esentiala intre sistemul juridic romanesc si cel englez consta in diferentierea magistratilor. "In Anglia exista doua categorii de magistrati.

Magistratii care judeca dosare in cadrul Curtii Magistratilor, alesi dintre persoanele cu o reputatie nestirbita, dar fara studii de drept. In plus, acesti magistrati nu sint platiti pentru serviciile lor.

Cea de a doua categorie o reprezinta judecatoii propriu-zisi, care judeca numai la Curtea Regala, au studii juridice si provin din rindul magistratilor", a mai mentionat Aurel Dublea.

In Franta,

Dupa absolvirea facultatii, aspirantii la cariera de magistrat trebuie sa dea un examen de admitere pentru a urma cursurile Scolii Superioare de Magistratura. Pentru a parcurge aceasta institutie, candidatul trebuie sa aiba numeroase recomandari din partea profesorilor si a decanului de la Facultatea de Drept pe care a absolvit-o.

Profesorii ii recomanda doar pe studentii care au pregatire teoretica riguroasa si care pot fi considerati ca persoane de incredere si fara devieri comportamentale. Dupa terminarea Scolii Superioare de Magistratura, candidatii sustin un nou examen pe care, daca il trec, vor primi titlul de magistrat. Apoi, se vor face cereri la Ministerul Justitiei pentru a fi numiti pe posturile vacante.

Sub paravanul tineretii, judecatorilor li se reproseaza ca nu au experienta de viata sau profesionala pentru un act juridic de calitate. "Un bun judecator trebuie sa aiba o experienta de viata care sa-i permita sa inteleaga realitatea. De altfel, un judecator se formeaza dupa 6-8 ani de cariera", crede Aurel Dublea.

Deseori, tinerii de la Judecatorie s-au trezit ca au de solutionat, de exemplu, procese de divort. Pot ei sa inteleaga problemele unei casnicii? Pot sa contabilizeze exact rolul unei femei sau al unui barbat intr-o casnicie? Aici nu este vorba de acte adunate intr-un simplu dosar. Sentimentele, tradarile, problemele unui cuplu pot fi intelese de cineva care nu a trecut prin fata ofiterului Starii Civile? O viata in doi nu poate fi redusa la un simplu calcul matematic cind este vorba de partaj sau de impartirea copiilor.

Dupa opinia presedintei Judecatoriei, acest lucru nu reprezinta o problema. "Daca nu ai fost casatorit inseamna ca nu poti sa judeci cazuri de divort? Prin analogie, as putea spune ca daca nu ai furat nu ai cum sa judeci procesele de furt", a spus presedinta indicind Codul Familiei ca act de capatii pentru judecarea proceselor de divort.

Din cauza lipsei experientei de viata au fost numeroase cazuri in care judecatorii s-au dovedit a fi teoreticieni de nota zece, dar corijenti la practica, dovada fiind apelurile la instanta superioara.

"Sint enorm de multe asemenea cazuri, cind Tribunalul a desfiintat solutiile de la Judecatorie, tocmai pentru ca judecatorii tineri nu au avut experienta necesara cind au dat solutii", a spus Maria Aldea. "Cred ca experienta este importanta pentru un judecator in proportie de 80%", este convins avocatul Alfred Tapliuc.

Experienta, pe care nu o ai din cauza virstei, poate fi acumulata totusi din doua surse: din practica instantelor sau prin "furtul" meseriei. "Din pacate, nu prea am vazut tineri care sa asiste la procesele colegilor mai virstnici, sa fure tainele meseriei", a spus Aurel Dublea cu o unda de regret in glas.

Cind lipseste experienta, conditie esentiala in alegerea magistratilor in Occident, tinerilor romani nu le ramine decit sa imparta dreptatea dupa actele adunate la dosar. Dar aceasta metoda implica un anumit risc. "Este o justitie oarba, departe de adevar", si-a exprimat convingerea o avocata. "Nu trebuie sa judeci numai dupa lege. Trebuie sa vezi dincolo de acte, sa judeci cu inima si cu sufletul. Legea este interpretabila. Intr-un proces nu trebuie sa primeze numai aplicarea legii. Ea este interpretabila tocmai pentru a da o solutie cit mai apropiata de adevar. Dar pentru asta isi trebuie mai mult decit toate cartile din lume", a declarat avocatul Alfred Tapliuc.

Dupa parerea avocatilor, un bun judecator trebuie sa aiba calitatea de om, sa aiba experienta, sa fie modest, sa nu se lase influentat, sa descopere adevarul in spatele hirtiilor mincinoase, sa fie impartial. "Trebuie sa ai dragoste de oameni. Sa fii onest cu tine insuti si cu ceilalti. Nu trebuie sa uite niciodata ca in fata au un om, indiferent de cauza", a completat avocata A. L.

"Sa fie echilibrat, sa nu tinda spre o viata de lux, sa reziste la tentatii", a mai adaugat Aurel Dublea la tabloul cerintelor la adresa unui bun magistrat. Majoritatea judecatorilor ieseni intrunesc aceste conditii. "Dar mai sint unii care se cred mici Dumnezei chiar daca in in urma cu cativa ani isi spalau sosetele in camin si acum au ajuns mari judecatori", a comentat nemultumit un avocat.

"In strainatate, devii judecator dupa ce ai fost avocat sau procuror. In Romania, se pleaca din magistratura in avocatura"

Tinerii judecatori se chinuie sa atinga standardele cerute de toti cei cu care vin in contact. Sunt supraaglomerati de procese, citesc mii de pagini, confrunta declaratii si probe pentru a ajunge la o solutie. Ca solutia este buna sau rea, instantele superioare isi spun cuvintul. In fata propriei constiinte, ei au siguranta ca au facut ceva bun. Dar acest lucru nu se vede in spatele fetei lipsita de riduri. Mai degraba s-ar crede ca locul lor este in discoteci si nu ascunsi in dosul mormanului de dosare.

Sistemul legislativ actual le-a simplificat calea de a ajunge judecator, dar nu i-a invatat cum sa reziste la zeci de procese cite au intr-o singura zi. Uneori nu exista timpul fizic necesar pentru a studia fila cu fila din maldarul de dosare pentru care trebuie sa le solutioneze pentru a doua zi. Si nu o data oboseala acumulata s-a revarsat in salile de sedinta prin diverse forme de manifestare: iritare, plictiseala, nervi.

In Occident, corpul magistratilor primeste judecatori deja formati, in timp ce la noi fenomenul este invers. "In strainatate, devii judecator dupa ce ai fost avocat sau procuror. In Romania, se pleaca din magistratura in avocatura", a sesizat Aurel Dublea.

Care sint argumentele pro si contra tinerilor judecatori?

Daca ne inchipuim o balanta, intr-o parte "negativa" ar sta, dupa parerile avocatilor;

·       tineretea,

·       lipsa de experienta,

·       abateri comportamentale.

In partea "pozitiva", s-ar aseza;

·       entuziasmul,

·       incoruptibilitatea,

·       dorinta de afirmare,

·       energie pentru munca.

In ce parte ar inclina acul sau ce fel de judecator se prefera?

Unul tinar, fara experienta care mai poate gresi uneori? In acest caz, exista o solutie. Erorile sint indreptate de instantele superioare, chiar daca acest lucru se face pe timpul si banii justitiabililor. Ce alt tip de judecator ar mai fi? Unul cu experienta, in virsta, dar care ar putea fi corupt, blazat? Deci nu tineretea este singura cauza a neincrederii in actul de justitie. Mai degraba ar fi modul de selectie al judecatorilor.

Nu exista nici un criteriu de probare a calitatilor morale a celor care intra in corpul de magistratura. Profilul moral este ascuns insa sub roba. Si pina cind guvernantii nu se vor apleca in mod serios asupra modului de triere al judecatorilor, roba va acoperi toate neajunsurile din sistemul actual de justitie.