Concubinajul

.Legea română nu recunoaşte concubinajul ca formă de convieţuire. Potrivit prevederilor Codului Familiei, statul român ocroteşte căsătoria şi familia, apără interesele mamei şi ale copilului si recunoaşte căsătoria încheiată în faţa ofiţerului de stare civilă.

Majoritatea statelor europene însă au legiferat concubinajul mai ales din cauza numărului mare de copii născuţi din cupluri necăsătorite. Pe locul întâi se află Islanda cu 65% dintre copii proveniţi din relaţii de concubinaj, urmată de Danemarca şi Suedia cu 55%, în timp ce în Marea Britanie proporţia este de 40%.

In ultimii ani concubinajul este forma moderna de convietuire preferata  fata de forma clasica a casatoriei, adesea invocandu-se motivele economice, dar nu numai. Desi relatia de concubinaj nu este recunoscuta de lege, nimic nu mai impiedica un cuplu necasatorit sa locuiasca si sa dobandeasca bunuri impreuna, sa contracteze datorii sau sa dea nastere copiilor. Totul poate fi bine si frumos,....pana la problemele legate de partaj.

Desi in relatia de concubinaj (uniunea libera) nu exista drepturi si obligatii de genul celor reglementate prin lege pentru casatorie, adesea traiul in comun ii pune pe cei doi parteneri in fata unor situatii ... ce fac parte din viata. Lucrurile, de obicei, nu ridica probleme, la fel ca si in cadrul clasicei forme a casatoriei, atata timp cat o astfel de relatie merge bine si cei doi se inteleg. Situatiile tensionate se ivesc atunci cand relatia se rupe, deterioreaza si fiecare isi pretinde partea din ceea ce a acumulat pe parcursul ....concubinajului.

Din punct de vedere juridic, pe planul relatiilor personale nu exista probleme. Fiecare isi poate parasi partenerul de viata atunci cand considera necesar. Este, de altfel, avantajul incontestabil si evident al unei asemenea relatii. Dar, se pune problema care este regimul bunurilor dobanidite in comun.

Sotii sunt proprietari ai bunurilor comune in devalmasie, modul lor de contributie la achizitionarea bunurilor socotindu-se in raport cu intreaga masa partajabila, si nu raportat la fiecare obiect in parte.

Spre deosebire de regimul comunitatii, in cazul bunurilor dabandite de concubini se va avea in vedere fiecare bun in parte. Astfel, daca la achizitionarea unui obiect de mobilier cei doi au contribuit in proportie egala, atunci tot in aceasta proportie vor avea dreptul sa ia in cazul partajului.

Tipul de proprietate se numeste pe cote parti, deoarece proportia fiecaruia de contributie este stabilita foarte precis. Daca un anumit bun dobandit nu este partajabil in natura si fostii concubini nu se inteleg, atunci obiectul respectiv poate fi vandut si suma de bani obtinuta va fi impartita conform cotei ce-i revine fiecaruia.

Sa mai precizam ca, spre deosebire de soti, oricare dintre concubini in calitate de proprietar comun poate face acte de folosinta asupra bunurilor comune numai in masura in care nu aduce atingere folosintei concomitente a celuilalt proprietar si nu schimba destinatia bunurilor respective, ceea ce inseamna, in fapt, ca actele de folosinta nu pot fi facute decat cu consimtamantul celuilat coproprietar. Cu atat mai mult, actele de dispozitie nu pot fi facute decat cu consimtamantul celuilat coproprietar.

Se intampla ca cei doi concubini sa dobandeasca, prin contributie comuna un imobil si ulterior sa incheie o casatorie. Asa cum a validat practica, este valabila conventia sotilor ca de la data casatoriei bunul sa devina comun, si nu in proprietate comuna pe cote-parti.

O alta situatie intalnita in practica a fost aceea in care un bun este dobandit de cei doi parteneri de viata, dar in actul de achizitie figureaza numai unul dintre ei. Contributia si a celuilalt partener fiind o situatie de fapt, poate fi dovedita prin orice mijloc de proba, inclusiv cu martori.

Concubinii, spre deosebire de soti, nu au vocatie reciproca la mostenirea celuilat. Este vorba de mostenirea legala, deoarece nimic nu ii impiedica sa lase un testament prin care sa-l instituie mostenitor pe partenerul sau.

Dintr-o astfel de relatie pot rezulta si copii. In legatura cu situatia copiilor nascuti in afara casatoriei, acestia se bucura de acelasi regim de ocrotire ca si orice copil din casatorie, legea prevede asimilarea copilului din afara căsătoriei cu cel din căsătorie .

Ambii parinti au obligatia de a ingriji de buna crestere si dezvoltare a copilului lor minor, iar sotul caruia nu ii este incredintat spre crestere si educare trebuie sa plateasca pensie de intretinere in raport cu veniturile sale in cotele prevazute de Codul familiei (1/4 pentru un copil, 1/3 pentru doi si 1/2 pentru trei sau mai multi copii).

Copilul nascut in afara casatoriei beneficiaza de relatiile de rudenie si fata de rudele parintilor sai, are dreptul sa vina la mostenirea ambilor  parinti sau la mostenirea altor rude.

Numele de familie pe care il va purta un astfel de copil.

Codul familiei arata ca, daca copilul este din afara casniciei, el va dobandi numele de familie al aceluia dintre parinti fata de care filiatia a fost mai intai stabilita.

In cazul in care filiatia a fost ulterior stabilita si fata de calalalt parinte, instanta judecatoreasca va putea da incuviintare copilului sa poarte numele acestuia din urma.

In cazul in care copilul a fost recunoscut in acelasi timp de ambii parinti, copilul va purta numele de familie al unuia dintre parinti ori numele lor reunite, daca parintii se inteleg cu privire la acest aspect. In lipsa unei asemenea invoieli, autoritatea tutelara de la domiciliul copilului va hotari, dupa ce i-a ascultat si pe parinti.

Pentru exemplificarea eforturilor de reglementare a relaţiilor bazate pe concubinaj în ţara noastră vă prezentăm sinteze din unul din nenumaratele procese verbale de şedinţa  din Parlamentul României, Camera Deputaţilor,

Exemplu;

Comisia pentru Sănătate şi Familie, Nr. 28/369/ 15 mai 2002.

Dl. dep. prof. dr. Mircea Ifrim, preşedintele comisiei arată că propunerea legislativă vizează reglementarea concubinajului, ca formă de conveţuire, în scopul de a oferi cuplurilor heterosexuale o alternativă legală la căsătorie, alternativă cu mai puţine constrângeri, dar cu unele drepturi. Prin propunerea legislativă se stabilesc condiţiile de existenţă a concubinajului, prin încheierea contractului de uniune consensuală între concubini.

De asemenea sunt reglementate unele drepturi şi obligaţii ale concubinilor, precum şi situaţiile de încetare a concubinajului. Ín continuare, domnia sa arată că propunerea legislativă cuprinde prevederi privind încheierea în formă autentică şi înregistrarea contractului de uniune consensuală în Registrul pentru evidenţa persoanelor aflate în concubinaj. Acest registru se păstrează la serviciul de stare civilă din raza domiciliului comun ales de concubini.

Doamna dep. dr.Ana Florea apreciază că promovarea propunerii legislative nu este oportună, întrucât concubinajul subminează instituţia căsătoriei care este principala formă de existenţă a familiei. Cuplul familial este mult mai interesat de realizarea funcţiilor pe care societatea le atribuie tradiţiei instituţiei căsătoriei.

Doamna dep. Constanţa Popa este de acord cu punctul de vedere al doamnei dep.dr.Ana Florea şi subliniază că modelul tradiţional în România este nucleul familial. Domnia sa informează comisia că astăzi se serbează Ziua internaţională a familiei. Domnia sa este împotriva promovării propunerii legislative.

Dl .dep. dr. Ovidiu Brînzan arată că legi similare funcţionează în o serie de ţări. De asemenea sunt în curs de adoptare legi cu acelaşi obiect în ţări ca Finlanda, Canada, Australia etc. Referitor la oportunitatea acestei legi în România, domnia sa subliniază că sondajul efectuat în diverse zone ale ţării a relevat un procent ridicat privind necesitatea adoptării acesteia. Ín plus, propunerea legislativă a fost susţinută şi de Uniunea femeilor din România.

Dl.dep.dr.Ovidiu Brînzan arată că asistăm, pe plan mondial, la o tendinţă din ce în ce mai pregnantă de înlocuire a mariajului legal constituit cu noul model al concubinajului. Recunoaşterea uniunii consensuale în România ar determina acordarea unei protecţii sociale acestei categorii de cupluri prin obţinerea unor drepturi financiare şi materiale în cazul despărţirii acestuia. Totodată, în urma introducerii acestei forme legale de convieţuire s-ar reduce numărul de procese de divorţ şi partaj.

Ín continuare, domnia sa subliniază că în proiectul de Lege privind violenţa în familie, aflat în dezbaterea Comisiei juridice , de disciplină şi imunităţi definiţia familiei cuprinde şi noţiunea de concubinaj. Ín consecinţă, subliniind că adoptarea legii este în favoarea persoanelor de sex feminin, dl.dep.dr.Ovidiu Brînzan este pentru acordarea avizului favorabil.

Dl.dep.dr.Ludovic Abiţei arată că din punct de vedere moral nu este oportună o asemenea lege, însă întrucât propunerea legislativă este de competenţa Comisiei juridice, domnia sa se abţine de la vot.

Dl.dep.Petre Naidin arată că este pentru avizarea favorabilă a propunerii legislative.

Dl.dep.farm.Ion Burnei consideră că prin propunerea legislativă se doreşte o protecţie socială a acestor cupluri, iar prin recunoaştere statul poate exercita un control asupra aspectelor sociale ridicate de către acestea. Domnia sa este pentru acordarea avizului favorabil.

Dl.dep.dr.Ovidiu Brînzan apreciază că prin contractul de uniune

consensuală autentificat şi înregistrat în Registrul pentru evidenţa persoanelor aflate în concubinaj se oferă o protecţie socială. Totuşi, arată domnia sa , în ţările în care funcţionează astfel de legi nu există forme de instituţionalizare a cuplurilor aflate în concubinaj. drepturile obţinute în urma despărţirii se stabilesc cu probe şi martori.

Dl.dep.prof.dr.Mircea Ifrim, preşedintele comisiei arată că legi similare funcţionează în Europa. Chiar dacă instituţia căsătoriei este şi în prezent nucleul de bază a societăţii, realitatea socială a consacrat şi forma alternativă de parteneriat ( concubinajul ), care a devenit destul de frecventă.

Date fiind aceste realităţi, domnia sa este pentru acordarea avizului favorabil asupra propunerii legislative, deoarece oferă o alternativă care urmăreşte garantarea unei minime protecţii sociale pentru cuplurile care trăiesc în concubinaj, preconizându-se reducerea semnificativă a numărului de procese de divorţ , precum şi a numărului de copii născuţi în afara căsătoriei..........................