Hotararea judecatoreasca
2. Cum se adoptă o hotărâre judecătorească? Ce înseamnă pronunţarea hotărârii?
3. Ce trebuie să cuprindă o hotărâre judecătorească ?
a) Practicaua
b) Considerentele sau motivarea
c) Dispozitivul
5. În ce termen se redactează hotărârea ?
6. În câte exemplare se întocmeşte o hotărâre judecătorească ?
8. Ce este o hotărâre parţială ?
1. Ce trebuie să ştiţi despre o hotărâre judecătorescă?
Măsurile dispuse de către instanţa de judecată în cursul judecăţii se dispun tot prin hotărâri.
Hotărârile prin care instanţele de judecată soluţionează cauza atunci când aceasta se judecă în primă instanţă, adică pentru prima oară, se numesc sentinţe. Cele prin care se soluţionează apelul şi recursul se numesc decizii.
Toate celelalte hotărâri pronunţate de instanţă în cursul judecăţii pse numesc încheieri.
Hotărârile care se pronunţă pe parcursul judecării cauzei se mai numesc încheieri premergătoare sau încheieri de şedinţă. În principiu, judecătorii nu sunt legaţi prin aceste încheieri, adică pot reveni asupra măsurilor dispuse anterior. Asemenea încheieri se numesc preparatorii, adică pregătesc darea hotărârii, iar din cuprinsul lor nu se poate anticipa soluţia.
Instanţele pot pronunţa şi încheieri cu privire la care nu mai pot reveni, denumite încheieri interlocutorii. Asemenea încheieri, fără a hotărî în totul pricina, pregătesc dezlegarea ei.
Orice dispoziţie luată de instanţă prin încheierile premergătoare va fi motivată.
Împotriva încheierilor premergătoare nu se poate face apel decât odată cu fondul, în afară de cazul în care prin ele s-a întrerupt cursul judecăţii.
2. Cum se adoptă o hotărâre judecătorească? Ce înseamnă pronunţarea hotărârii?
După rezolvarea excepţiilor, administrarea probelor şi după ce părţile şi-au spus cuvântul asupra fondului cauzei, dacă instanţa se consideră lămurită, preşedintele completului de judecată va declara dezbaterile închise, iar judecătorii vor delibera în vederea pronunţării hotărârii.
Dacă instanţa nu poate hotărî de îndată, pronunţarea se poate amâna pentru un termen care nu va putea fi mai mare de 7 zile şi care va fi anunţat de preşedintele completului de judecată, respectiv va fi menţionat în condica şedinţei de judecată.
Hotărârea trebuie să reflecte opinia majorităţii judecătorilor care formează completul de judecată. Rezultatul deliberării se consemnează într-o minută, care va fi scrisă pe cererea de chemare în judecată, pe cererea de apel sau de recurs ori pe ultima încheiere.
În situaţia în care această majoritate legală nu se poate întruni (de exemplu, în cazul completelor formate din doi judecători, când fiecare judecător are altă opinie), pricina se va judeca în complet de divergenţă, în aceeaşi zi sau în cel mult 5 zile.
Termenul “pronunţare” are atât sensul de adoptare a hotărârii, ca urmare a deliberării, dar şi de citire a acesteia în sala de şedinţă, în vederea aducerii sale la cunoştinţa părţilor.
În practică, uneori deliberarea asupra cauzelor se finalizează la ore târzii, astfel încât, la citirea soluţiilor pronunţate părţile lipsesc din sala de şedinţă, luând la cunoştinţă despre conţinutul acestora din condica şedinţei de judecată la serviciul arhivă al instanţei.
Legea prevede că hotărârea se pronunţă întotdeauna în şedinţă publică.
3. Ce trebuie să cuprindă o hotărâre judecătorească ?
Hotărârea trebuie să fie întocmită în formă scrisă şi se compune din trei părţi:
· practicaua;
· considerentele (motivarea);
· dispozitivul.
a) Practicaua este partea introductivă a hotărârii şi cuprinde:
1. indicarea instanţei care a pronunţat hotărârea şi numele judecătorilor care au luat parte la judecată;
2. numele părţilor, calitatea în care s-au judecat, numele mandatarilor sau reprezentanţilor legali şi al avocaţilor;
3. obiectul cererii şi susţinerile în prescurtare ale părţilor, cu arătarea dovezilor;
4. concluziile procurorului, dacă este cazul.
b) Considerentele sau motivarea trebuie să cuprindă motivele de fapt şi de drept care au format convingerea instanţei, precum şi cele pentru care s-au înlăturat cererile părţilor. Aceasta reprezintă partea cea mai extinsă a unei hotărâri şi în cuprinsul său instanţa va arăta fiecare capăt de cerere, apărările părţilor, probele care au fost administrate, motivele pentru care unele dintre acestea au fost reţinute iar altele au fost înlăturate, excepţiile invocate de părţi sau de către instanţa de judecată, din oficiu şi modul în care au fost soluţionate, textele de lege pe care le-a aplicat la situaţia de fapt stabilită. Motivarea trebuie să fie clară, exactă şi necontradictorie.
c) Dispozitivul este ultima parte a hotărârii şi cuprinde soluţia propriu-zisă pronunţată de către instanţa de judecată cu prilejul deliberării, fiind o reproducere a minutei.
În cuprinsul dispozitivului trebuie să se regăsească modul de soluţionare a fiecărui capăt de cerere, a excepţiilor, dacă este cazul, menţionarea părţii sau părţilor obligate să suporte cheltuielile de judecată, calea de atac şi termenul în care se poate exercita, menţiunea că pronunţarea s-a făcut în şedinţă publică, precum şi semnăturile judecătorilor şi grefierului.
- cuprind taxele judiciare de timbru, timbrul judiciar, onorariile avocaţilor şi experţilor, cheltuielile pentru deplasarea părţilor şi martorilor la instanţă, cheltuielile făcute pentru administrarea probelor, sumele plătite pentru deplasarea instanţei cu ocazia cercetării locale, salariul cuvenit părţilor sau martorilor pentru ziua când s-au deplasat la instanţă şi pe care nu l-au încasat de la locul lor de muncă, precum şi orice alte cheltuieli pe care partea care a câştigat procesul, va dovedi că le-a făcut.
Va fi obligată să suporte cheltuielile de judecată partea care a căzut în pretenţii, adică partea care a pierdut procesul. Temeiul obligaţiei de restituire a cheltuielilor de judecată îl reprezintă culpa procesuală.
Cheltuielile de judecată nu se acordă din oficiu, ci numai la cerere, astfel că dacă aţi câştigat procesul şi aţi efectuat cheltuieli, trebuie să le solicitaţi.
Înainte de închiderea dezbaterilor, instanţa trebuie să pună în vedere părţilor dreptul pe care îl au de a cere cheltuieli de judecată.
În situaţia în care nu aţi cerut acordarea chletuielilor de judecată ori, deşi le-aţi cerut, instanţa a omis să se pronunţe asupra solicitării, le puteţi cere pe calea unei acţiuni separate, în termen de 3 ani de la rămânerea definitivă a hotărârii prin care vi s-a dat câştig de cauză.
Dacă pretenţiile fiecărei părţi au fost încuviinţate numai în parte, instanţa poate face compensarea lor.
Când există mai mulţi reclamanţi sau mai mulţi pârâţi, ei vor fi obligaţi să plătească cheltuielile de judecată în mod egal, proporţional sau solidar, potrivit cu interesul ce are fiecare sau după felul raportului de drept dintre ei.
În cuprinsul dispozitivului instanţa poate să prevadă şi un termen de graţie.
Termenul de graţie reprezintă amânarea sau eşalonarea pe care judecătorul o acordă debitorului pentru executarea hotărârii. Acordarea acestui termen trebuie solicitată de debitor, instanţa neputând să ia această măsură din oficiu.
În materie comercială, judecătorul nu poate acorda termen de graţie.
5. În ce termen se redactează hotărârea ?
Hotărârea se redactează de către unul din judecătorii care au pronunţat-o, în cazul completelor formate din mai mulţi judecători, desemnat de către preşedintele completului, sau de către judecătorul unic, în cauzele care se soluţionează de un singur judecător, după caz, în termen de cel mult 30 de zile de la pronunţare.
Dacă hotărârea a fost dată cu opinie majoritară, opinia judecătorilor rămaşi în minoritate (opinia separată) va fi redactată în acelaşi timp cu hotărârea.
6. În câte exemplare se întocmeşte o hotărâre judecătorească ?
Hotărârea se întocmeşte în două exemplare originale, din care unul se ataşează la dosarul cauzei, iar celălalt se depune la dosarul (mapa) de hotărâri a instanţei.
Hotărârea se va comunica părţilor, în copie, după redactarea motivării de către judecător, în cazul în care legea prevede că această comunicare este necesară pentru curgerea termenului de exercitare a apelului sau recursului.
8. Ce este o hotărâre parţială ?
În situaţia în care persoana pe care aţi chemat-o în judecată, adică pârâtul, recunoaşte o parte din pretenţii, instanţa, la cererea dumneavoastră, poate da o hotărâre parţială, în măsura recunoaşterii. Hotărârea se va da fără drept de apel, împotriva sa putând fi exercitat recurs.
9. Ce este o tranzacţie ?
Dacă aţi ajuns la un acord cu partea adversă şi aţi concretizat acest acord în cuprinsul unui înscris, puteţi oricând să solicitaţi pronunţarea unei hotărâri care să vă consfinţească învoiala la care aţi ajuns, adică să ia act de tranzacţia încheiată.
Învoiala dumneavoastră va alcătui dispozitivul hotărârii.
Hotărârea se dă fără drept de apel, putând fi atacată doar cu recurs.
