Profesiunea de advocatu, Corpul de advocati, ALEXANDRU IOAN I. CUZA, Legea nr. 1709/1864 din 04/12/1864
Publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 0 din 04/12/1864 pentru corpul de Advocaţi
ALECSANDRU IOAN I.CUZA
Cu mila lui Dumnezeu şi voinţa naţională, Domnul
Principatelor - Unite - Române;
La toţi de faţă si viitori sănătate:
Văzând raportul Ministrului Nostru Secretar de Stat la Departamentul Justiţiei, Cultelor si Instrucţiunei Publice, prin care Ne supune la confirmare proiectul de lege pentru constituirea corpului de advocaţi;
Văzând încheierea Consiliului Miniştrilor;
Ascultând opiniunea Consiliului Nostru de Stat.
In puterea Statutului de la 2/14 Iulie;
Am sancţionat si sancţionăm, promulgat si promulgăm ce urmează:
CAPU I
DISPOSITIUNI GENERALE
CAPU II
Tabloul
CAPU III
CONSILIUL DE DISCIPLINA
CAPU IV
DESPRE STAGIU
CAPU V
DISPOSIŢIUNI TRANSITORIE
DISPOSIŢIUNE FINALĂ
Art. 1. Nimeni nu va putea esercita profesiunea de advocatu pe lângă tribunale, curţi sau curtea de casaţiune de nu va fi român sau naturalizat roman, si nu va avea diploma de studiul dreptului, de la o facultate de drept romana, sau de la una din facultăţile străine.
Art. 2. Nu pot fi advocaţi:
1. Faliţii nereabilitaţii bancruţi.
2. Aceia carii au fost condamnaţi la o pedeapsă criminală, sau la o pedeapsă corecţională, pentru următoarele delicte:
a) Furtişagu.
b) Inşelăciune (escrocherie).
c) Abuz de încredere.
d) Mărturie mincinoasă.
e) Calomnie.
f) Atentatul la bunele moravuri.
g) Mituire.
Art. 3. Toţi aceia carii unesc condiţiunile necesarii spre a fi advocaţi, se vor trece într' un tablou special al advocaţilor judeţului unde ei eserciteză.
Acest tablou format prin îngrijirea consiliului de disciplina, se va imprima la începutul fiecărui an judiciar cu scăderile sau adăogirile cuvenite, si se va depune la grefele curţilor sau tribunalelor respective afişându-se in sălile lor de audiente.
Art. 4. Orice advocat va fi dator a se înscrie numai in tabloul unui singur judeţu, unde el are să eserciteze. El va avea însă dreptul de a preda înaintea oricărei alte curţi sau tribunalele din altu judeţu.
Art. 5. Orice advocatu înscrisu in tabloul, cu dreptul de a pleda, va primi din partea consiliului respectivu o carte de advocatura. Acesta carte se va lua înapoi, când, dintr'o causa legala el va perde acestu dreptu.
CAPU III
CONSILIUL DE DISCIPLINĂ
Art. 6. In capitala fiecărui judeţu, unde numerul advocaţilor înscrişi in tabloul va fi cel puţinu de zece, se va forma unu consiliu de disciplină al advocaţilor.
Pentru Bucureşci si Iaşi, acestu consiliu se va compune din şepte membri. Pentru celelalte oraşe, unde numerul advocaţilor va fi cel puţinu de dece consiliul se va compune din trei membri. Acolo unde numerul advocaţilor nu va fi de dece, tribunalul va îndeplini misiunea consiliului.
Art. 7. Membrii consiliului de disciplină, se vor alege dintre advocaţi si de către advocaţii fiecărui judeţu, cu votu secretu si cu majoritatea absolută a membrilor prezenţi, sau cu majoritate relativă la a doua votare.
Decanul se va alege tot cu modul de sus si numai dintre advocaţi.
Numele membrilor aleşi si al decanului, se vor comunica Ministrului Justiţiei.
Art. 8. Membrii si decanii consiliului de disciplina, se alegu la fiecare doi ani. Cei eşiţi potu fi iarăşi aleşi.
Convocarea corpului de advocaţi, se va face prin procurorul tribunalului sau curţii respective. Alegerile se vor face fată cu acest procurore care va presida adunarea.
Art. 9. Nu vor putea face parte din consiliul de disciplină decât acei advocaţi cari au etatea de 30 ani împliniţi, şi au esercitat trei ani cel puţinu profesiunea de advocat.
Art. 10. In oraşele unde numerul advocaţilor nu e de zece, tribunalul va numi pe fiecare anu pe unul din advocaţii ce esercita pe lângă dânsul ca advocat eficient spre a representa pe ceilalţi advocaţi ai judeţului, a ţine corespondenţa trebuinciosă advocaturei şi a împlini ori ce alte îndatoriri prescrise de legi si regulamente.
Art. 11. Atribuţiunile consilielor de advocaţi, sau în lipsa lor a tribunalelor, sunt:
a) De a forma tabloul advocaţilor si a se pronunţa asupra cererilor de inscripţiuni.
b) De a face să se aplice legile şi regulamentele relative la corpul advocaţilor.
c) De a priveghia onorea şi interesele acestui corpu, şi de a aplica pedepsele disciplinarii.
Art. 12. Decanii, sau acolo unde nu sunt consilii, preşedinţii de tribunale, vor convoca adunările generale ale advocaţilor judeţului, spre a delibera asupra intereselor comune ale corpului, a face regulamentele speciale corpului, a hotărî contribuţiunile şi alte dări pentru formarea unei case comune.
Regulamentele făcute de advocaţii fiecărui judeţu, nu vor fi obligatorii decât după aprobarea Ministeriului Justiţiei.
Art. 13. Pedepsele disciplinarii ce se potu aplica advocaţilor ce compromitu onorea si demnitatea misiunii lor, sunt: imputarea, interdicţiunea temporară, ştergerea din tablou.
Art. 14. Consiliul de disciplina sau în lipse-i advocatul oficiantu va putea face sau da dreptul, sau după plângerile ce i-se vor face, prevenirile şi observările cuvenite, acelor advocaţi ce se vor abate de la datoriile lor.
Art. 15. Aplicarea pedepselor disciplinarii nu aridică tribunalelor dreptul ce au de a pedepsi greşalele comise de advocaţi in timpul audientelor.
Asemenea ministerul public, sau părţile civile, potu intenta acţiuni înaintea tribunalelor; pentru reprimarea delictelor, sau crimelor comise de advocaţi.
Art. 16. Imputarea şi celelalte pedepse disciplinarii nu se potu aplica mai nainte ca advocatul inculpat să fie ascultat sau să fie chemat în termenu de opt zile a fi ascultat.
Art. 17. Acolo unde tribunalul îndeplineşce funcţiunile consiliului, pedepsa de interdicţiune sau ştergere din tabloul, nu se poate pronuncia mai ,nainte ca tribunalul să fi luat opiniunea în scris a celui mai de aproape consiliu de disciplină.
Art. 18. Toate pedepsele pronunciate de consiliu sau de tribunale, se vor face în scris si motivate. O copie se va trimite advocatului condemnat.
Art. 19. În termenu de trei zile de la data lor, o copie de hotărârile, prin care se pronuncia interdicţiunea, sau ştergerea din tablou, se va trimite Ministeriului Justiţiei. O alta copie tot în ast termenu, se va trimite procurorului respectivu de tribunale, sau procurorului de curte, pentru a priveghia esacta, urmare.
Art. 20. In termenu de zece zile de la primirea hotărârei consiliului sau tribunalului în casu de interdecţiune sau ştergere, advocatul inculpatu va avea dreptul să pledeze în contra acestei hotărâri, la curtea apelativă respectivă.
Art. 21. Curtea va judeca de urgentă în şedinţă secretă, după ce va asculta pe apelant, pe procurore, sau la trebuinţă, pe representantul consiliului de disciplină.
Hotărârea se va pronunţa în şedinţa publică si va fi fără alt recursu.
Art. 22. Toţi cei ce n'au esercitat încă profesiunea de advocat şi se înscriu pentru prima ora in tabloul advocaţilor, vor fi supuşi la unu stagiu de duoi ani, spre a frecuenta şedinţele curţilor si tribunalelor, si conferinţele advocaţilor.
Unu tablou special va coprinde numele stagiarilor.
Art. 23. După espirarea termenului sus menţionat, consiliul de disciplina sau tribunalul va hotărî, prin acte în scris, admiterea stagiului in tabloul advocaţilor sau continuarea stagiului încă pe unu anu.
Art. 24. In cursul stagiului, stagiarii vor putea pleda si vor fi supuşi la toate obligaţiunile advocaţilor înscrişi în tablou.
CAPU V
DISPOSIŢIUNI TRANSITORIE
Art. 25. Toţi aceia carii la promulgarea aceştii legi se vor afla esercitând profesiunea de advocat, vor continua, după distincţiunile însemnate la vale, a fi înscrişi între advocaţi, deşi nu vor avea titlul de ştiinţă cerut de Art. 1. Se vor esclude numai aceia ce nu vor fi români sau naturalisaţi români, si aceia carii se vor afla în catigoria Art. 2.
Art. 26. Îndată după promulgarea aceştii legi, Ministrul Justiţiei va numi trei consilie esaminatorie, unul in Bucureşci, altul in Iaşi si unu al treilea in Craiova, compuse cele d'anteiu duoe de cate cinci membri si cel d'al treilea de trei membri.
Membrii acestor consilie se vor numi dintre advocaţii cu titlul de doctori sau licenţiaţi în drept, şi carii au esercitat duoi ani cel puţin profesiunea de advocat.
O ordonanţă ministerială va areta care sunt judeţele cu care să se ocupe fiecare din aste consilie.
Art. 27. In timpul de o lună de la promulgarea aceştii legi, toţi advocaţii, cu titluri sau fără titluri de sciinţă, vor trimite la ministeriul justiţiei numele lor, gradul ce au, epoca de când esercita şi judeţul unde esercita.
Acei cari vor lăsa să treacă acest termin, fără a face acestă încunoşciinţare nu vor mai putea să se înscrie între advocaţi decât conform art. 1 al aceştii legi.
Ministrul va clasifica aceste liste, şi le va trimite la consiliul respectiv de esaminare, împreună cu observaţiunele ce va avea a face.
Art. 28. Consiliele de esaminare voru esamina titlurile, şi actele trimise sau pe care ele le vor cere, şi vor forma apoi tabloul advocaţilor cu titlul de sciinţa clasificandu-i pe judeţele unde esercita sau vor să esercite.
Dintre advocaţii practicanţi, fără titluri de sciinţă, vor deosebi mai anteiu pe aceia carii au unu esercitiu de patru ani în profesiunea de advocat, şi'i vor înscrie în tablourile fiecărui judeţu.
Asemenea vor înscrie şi pe aceia carii au dobendit autorisaţiunea ministeriului în urma esaminului ce l'au depusu.
Aceia carii nu intră in disposiţiunile aliniatului precedent, vor avea un terminu de şese luni de la promulgarea acestei legi, spre a se supune unui esaminu înaintea consilielor respective de esaminare.
Art. 29. Odată ce tablourile advocaţilor înscrişi fără esaminare se vor termina de către consiliele de esaminare, ele se vor trimite la ministeriul justiţiei care va înainta listele respective la tribunalele sau curţile din fiecare judeţu.
Se va procede apoi îndată la alegerea consiliilor de disciplină conform art. VI din asta lege.
Consiliele de esaminare îşi vor continua însă misiunea lor încă o lună după espirarea acelor şese luni, şi vor trimite la consiliele de disciplină sau la tribunalele respective numele advocaţilor practicanţi admişi în urma esamenului de care s'a vorbit la art. XXVIII.
DISPOSIŢIUNE FINALĂ
Art. 30. Toate legile, regulamentele decretele si ordonanţele, până acum în fiinţă relativă la advocaţi sunt si rămân abrogate din momentul promulgării acestei legi.
Facem cunoscutu şi ordonăm ca cele de faţă investite cu sigiliul statului şi trecute în buletinul legilor (Monitorul Oficial) să fie adresate curţilor, tribunalelor si autorităţilor administrative, ca să le înscrie în registrele lor, să le observe şi să facă a le observa şi Ministru Nostru Secretar de Stat la Departamentul Justiţiei, Cutelor si Instrucţiunii Publice, care este însărcinatu a priveghia publicarea lor.
Dat în Bucuresci, la 4 Decemvrie 1864.
ALECSANDRU IOAN
Ministru Secretaru de Stat la Departamentul
Justiţiei, Cultelor si Instrucţiunii Publice.
N. Creţulescu No. 1709
