Statut al profesiei de avocat
din 25/09/2004 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 45 din 13/01/2005
· CAPITOLUL I Principiile si regulile fundamentale ale exercitării profesiei de avocat
· CAPITOLUL II Organizarea profesiei de avocat
· CAPITOLUL III Activitatea profesionala a avocatului
· CAPITOLUL IV Integritatea profesiei de avocat
· CAPITOLUL V Pregătirea si perfecţionarea profesionala a avocaţilor
· CAPITOLUL VI Asigurările sociale
· CAPITOLUL VII Dispoziţii tranzitorii si finale
· LISTA ANEXELOR la Statutul profesiei de avocat 2004
CAPITOLUL I Principiile si regulile fundamentale ale exercitării profesiei de avocat
Art. 1. - (1) Profesia de avocat este libera si independenta, cu organizare, funcţionare si conducere autonome, stabilite in condiţiile prevăzute de Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, republicata, astfel cum a fost modificata si completata pana la data adoptării prezentului statut, denumita in continuare Lege si ale prezentului statut.
(2) Exercitarea profesiei de avocat este supusa următoarelor principii fundamentale:
a) principiul legalităţii;
b) principiul libertăţii;
c) principiul independentei;
d) principiul autonomiei si descentralizării;
e) principiul păstrării secretului profesional.
Art. 2. - (1) Scopul exercitării profesiei de avocat îl constituie promovarea si apărarea drepturilor, libertăţilor si intereselor legitime ale persoanelor fizice si persoanelor juridice, de drept public si de drept privat.
(2) In exercitarea dreptului la apărare recunoscut si garantat de Constituţie, de lege, de pactele si de tratatele la care România este parte, avocatul are dreptul si obligaţia de a stărui, prin toate mijloacele legale, pentru realizarea liberului acces la justiţie, pentru un proces echitabil si soluţionat intr-un termen rezonabil, indiferent de natura cauzei sau de calitatea părţilor.
Art. 3. - (1) In exercitarea profesiei avocatul este independent si se supune numai legii, statutului profesiei si codului deontologic.
(2) Profesia de avocat se exercita numai de avocaţii înscrişi in Tabloul avocaţilor întocmit de baroul din care fac parte.
(3) Un avocat nu poate fi înscris decât intr-un singur barou si nu-si poate exercita concomitent activitatea in doua sau mai multe forme de exercitare a profesiei.
(4) Este interzisa, sub sancţiunile prevăzute de lege, exercitarea oricărei activităţi specifice profesiei de avocat de către o persoana fizica ce nu are calitatea de avocat înscris intr-un barou si pe Tabloul avocaţilor sau de către o alta persoana juridica cu excepţia societăţii civile profesionala de avocaţi cu răspundere limitata.
Art. 4. - (1) Profesia de avocat este organizata si funcţionează in baza principiului autonomiei si descentralizării, in condiţiile prevăzute de Lege si de prezentul statut.
(2) Alegerea organelor de conducere ale profesiei de avocat se face numai prin vot secret.
(3) Avocatul are dreptul de a alege si de a fi ales in organele de conducere ale profesiei, in condiţiile prevăzute de Lege si de prezentul statut.
(4) Competenta si atribuţiile organelor de conducere ale profesiei sunt prevăzute de Lege si de prezentul statut.
Art. 5. - (1) In fiecare judeţ si in municipiul Bucureşti exista si funcţionează, in temeiul Legii, un singur barou, persoana juridica de interes public. Baroul este constituit din toţi avocaţii înscrişi pe Tabloul avocaţilor, care au sediul profesional principal in localităţile de pe raza acestuia.
(2) Toate barourile din România, constituite potrivit legilor privind profesia de avocat, sunt membre de drept ale Uniunii Naţionale a Barourilor din România, denumita in continuare U.N.B.R.
(3) U.N.B.R. este persoana juridica de interes public, înfiinţată prin Lege. U.N.B.R. este unica succesoare a Uniunii Avocaţilor din România.
(4) Constituirea si funcţionarea de barouri in afara U.N.B.R. sunt interzise. Actele de constituire si de înregistrare ale barourilor in afara U.N.B.R. sunt nule de drept. Nulitatea poate fi oricând constatata la cererea U.N.B.R., a barourilor membre, a Ministerului Public si poate fi constatata de instanţa din oficiu.
Art. 6. - (1) Libertatea si independenta profesiei de avocat sunt principii in baza cărora avocatul promovează si apără, drepturile, libertăţile si interesele legitime ale clienţilor potrivit legii si prezentului statut. Aceste principii sunt definesc statutul profesional al avocatului si garantează activitatea sa profesionala.
(2) Avocatul este liber sa-si aleagă, sa schimbe si sa dispună in tot sau in parte de forma de exercitare a profesiei, in condiţiile prevăzute de Lege si de prezentul statut.
(3) Orice persoana are dreptul să îşi aleagă in mod liber avocatul. Nimeni nu poate impune unei persoane un avocat, cu excepţia cazurilor privitoare la asistenta judiciara obligatorie si asistenta gratuita. Orice clauza ori convenţie contrara, prohibitiva sau restrictiva, este lovita de nulitate absoluta.
(4) Relaţiile dintre avocat si clienţii săi se bazează pe onestitate, probitate, corectitudine, sinceritate, loialitate si confidenţialitate. Drepturile si obligaţiile avocatului sunt prevăzute de lege, prezentul statut, codul deontologic si contractul de asistenta juridica legal încheiat.
Art. 7. - (1) Intr-o societate întemeiată pe valorile democraţiei si ale statului de drept, avocatul are un rol esenţial. Avocatul este indispensabil justiţiei si justiţiabililor si are sarcina de a apăra drepturile si interesele acestora. El este deopotrivă sfătuitorul si apărătorul clientului sau.
(2) Avocatul are toate drepturile conferite de lege si de statutul profesiei de avocat si îşi îndeplineşte îndatoririle si obligaţiile fata de client, in raporturile cu autorităţile si instituţiile la care îşi asista sau îşi reprezintă clientul, fata de profesia sa in general si fiecare confrate in particular, precum si fata de public.
(3) In exercitarea profesiei, avocatul nu poate fi supus nici unei restricţii, presiuni, constrângeri sau intimidări din partea autorităţilor sau instituţiilor publice ori a altor persoane fizice sau persoane juridice. Libertatea si independenta avocatului sunt garantate de lege.
(4) Independenta avocatului nu poate prejudicia interesele clientului sau. Avocatul este dator sa dea clientului sfaturi juridice corespunzătoare legii si sa acţioneze numai in limitele legii, statutului, codului deontologic, potrivit crezului sau profesional.
(5) Avocatul nu răspunde penal pentru susţinerile făcute oral sau in scris, in fata instanţelor de judecata, a altor organe de jurisdicţie, a organelor de urmărire penala sau a altor autorităţi daca aceste susţineri sunt in legătura cu apărarea si sunt necesare stabilirii adevărului.
(6) Urmărirea penala si trimiterea in judecata a avocatului pentru fapte penale săvârşite in exercitarea profesiei sau in legătura cu aceasta, se pot face numai in cazurile si in condiţiile prevăzute de lege.
Art. 8. - (1) Secretul profesional este de ordine publica.
(2) Avocatul este dator sa păstreze secretul profesional privitor la orice aspect al cauzei care i-a fost încredinţată.
(3) Avocatul nu poate fi obligat in nici o circumstanţa si de către nici o persoana sa divulge secretul profesional. Avocatul nu poate fi dezlegat de secretul profesional nici de către clientul sau si nici de către o alta autoritate sau persoana. Se exceptează insa cazurile in care avocatul este urmărit penal, disciplinar, sau atunci când exista o contestaţie in privinţa onorariilor convenite, exclusiv pentru necesitaţi stricte pentru apărarea sa.
(4) Obligaţia de a păstra secretul profesional nu împiedica avocatul sa folosească informaţiile cu privire la un fost client, daca acestea au devenit publice.
(5) Nerespectarea prevederilor prezentului articol constituie abatere disciplinara grava.
Art. 9. - (1) Obligaţia de a păstra secretul profesional, este absoluta si nelimitata in timp. Obligaţia se întinde asupra tuturor activităţile avocatului, ale asociaţilor săi, ale avocaţilor colaboratori, ale avocaţilor salarizaţi din cadrul formei de exercitare a profesiei, inclusiv asupra raporturilor cu alţi avocaţi.
(2) Obligaţia de a păstra secretul profesional revine si persoanelor cu care avocatul conlucrează in exercitarea profesiei, precum si salariaţilor săi. Avocatul este dator sa le aducă la cunoştinţă aceasta obligaţie.
(3) Obligaţia de a păstra secretul profesional revine tuturor organelor profesiei de avocat si salariaţilor acestora cu privire la informaţiile cunoscute in exercitarea funcţiilor si atribuţiilor ce le revin.
Art. 10. - (1) Orice comunicare sau corespondenta profesionala intre avocaţi, intre avocat si client, intre avocat si organele profesiei, indiferent de forma in care a fost făcuta este confidenţiala.
(2) In relaţiile cu avocaţii înscrişi intr-un barou dintr-un stat membru al Uniunii Europene, avocatul este obligat sa respecte dispoziţiile speciale prevăzute de Codul deontologic al avocaţilor din Uniunea Europeana.
(3) In relaţiile cu un avocat înscris intr-un barou din afara Uniunii Europene, avocatul trebuie sa se asigure, înainte de a schimba informaţii confidenţiale, ca in tara in care îşi exercită profesia confratele străin exista norme ce permit asigurarea confidenţialităţii corespondentei si, in caz contrar, sa încheie un acord de confidenţialitate sau sa-l întrebe pe clientul sau daca accepta, in scris, riscul unui schimb de informaţii neconfidenţiale.
(4) Corespondenta si informaţiile transmise intre avocaţi, sau dintre avocat si client, indiferent de tipul de suport, nu pot fi in nici un caz aduse ca probe in justiţie si nici nu pot fi lipsite de caracterul confidenţial.
Art. 11. - In raporturile cu instanţele judecătoreşti, cu Ministerul Public, cu celelalte autorităţi si instituţii publice, cu persoanele juridice si persoanele fizice cu care vine in contact, avocatul este dator sa aibă un comportament demn, civilizat si loial.
Art. 12. - (1) Organele profesiei de avocat au sarcina permanenta de a asigura exercitarea calificata a dreptului de apărare organizând in mod corespunzător primirea in profesie, pregătirea profesională iniţială si pregătirea continua a avocaţilor, respectarea stricta a deontologiei si disciplinei profesionale.
(2) Toţi avocaţii au dreptul si îndatorirea de a participa la formele de pregătire profesionala stabilite de către organele profesiei.
(3) Barourile si U.N.B.R. au obligaţia, din oficiu sau la cerere, sa acţioneze prin toate mijloacele legale pentru protecţia profesiei, a demnităţii si onoarei corpului de avocaţi.
Art. 13. - Dispoziţiile prezentului statut se aplica in mod corespunzător si avocaţilor străini, inclusiv formelor de exercitare a profesiei de către aceştia.
CAPITOLUL II Organizarea profesiei de avocat
Secţiunea 1 Dobândirea calităţii de avocat
§1. Primirea in profesie
Art. 14. - (1) Cererile de primire in profesia de avocat se adresează decanului baroului unde solicitantul doreşte sa exercite profesia.
(2) In toate cazurile, persoana care îndeplineşte condiţiile prevăzute de Lege pentru a solicita primirea in profesia de avocat poate formula cerere de primire cu cel puţin 5 ani anteriori împlinirii vârstei standard de pensionare in sistemul de pensii si asigurări sociale din care face parte.
Art. 15. - (1) Cererea formulata de persoana care doreşte sa fie primita in profesie pe baza de examen, conform art. 16 alin. (1) din Lege, se depune in doua exemplare si va cuprinde:
a) numele, prenumele si domiciliul solicitantului;
b) locul si data naşterii;
c) elementele actului de identitate si organul emitent;
d) indicarea diplomei de licenţa eliberata de o instituţie de învăţământ superior acreditata in condiţiile legii care atesta calitatea de licenţiat al unei facultăţi de drept;
e) declaraţia ca nu se afla in vreunul dintre cazurile de nedemnitate prevăzute la art. 13 din Lege;
f) declaraţia solicitantului ca nu se afla in nici unul dintre cazurile de incompatibilitate prevăzute la art. 14 din Lege ori ca înţelege sa renunţe la orice stare de incompatibilitate, in cel mult doua luni de la data comunicării deciziei de primire in profesia de avocat, sub sancţiunea prevăzuta la art. 24 alin. (2) din Lege;
g) angajamentul de a realiza formarea profesionala iniţiala in profesia de avocat, pe perioada stagiului in condiţiile prevăzute de Lege si de statutul profesiei;
h) declaraţia expresa ca nu este sau nu a fost înscris intr-un alt barou din România, in caz contrar, se vor indica: baroul, perioada, cauzele retragerii sau încetării activităţii.
(2) Cererea va fi însoţită de următoarele acte depuse in dublu exemplar:
a) copie de pe actul de identitate si de pe actele de stare civila;
b) copie de pe diploma de licenţa, in cazul in care se solicita primirea in profesie pe baza de diplome eliberate de instituţiile de învăţământ superior din alta
c) certificatul de cazier judiciar, eliberat cu cel mult 15 zile înainte de data depunerii cererii;
d) certificat privind starea de sănătate a candidatului, eliberat de instituţia sanitara stabilita de barou conform hotărârii U.N.B.R. Durata de valabilitate a certificatului este de 60 de zile de la data emiterii;
e) certificat eliberat de baroul competent in care solicitantul a mai fost înscris in profesie, care sa ateste cauzele încetării calităţii de avocat;
f) doua fotografii tip legitimaţie.
Art. 16. - (1) Cererea formulata de persoana care doreşte primirea in profesie cu scutire de examen in condiţiile art. 16 alin. (2) din Lege, pe lângă menţiunile de la art. 15 din prezentul statut, trebuie sa cuprindă menţionarea temeiurilor pe baza cărora se cere primirea in profesie cu scutire de examen.
(2) Persoana prevăzuta la art. 16 alin. (2) lit. a) din Lege va depune actele ce dovedesc titlul ştiinţific de doctor in drept.
(3) Persoana prevăzuta la art. 16 alin. (2) lit. b) din Lege care a îndeplinit funcţia de judecător, procuror, notar public, consilier juridic sau jurisconsult, va depune o copie certificata de pe carnetul de munca sau o adeverinţa echivalenta eliberata de Camera Notarilor Publici.
(4) Perioada de 10 ani prevăzuta de art. 16 alin. (2) lit. b) din Lege se calculează prin însumarea perioadelor in care s-a îndeplinit oricare dintre funcţiile respective.
Art. 17. - (1) Cererea formulata de membrul unui barou din alta
a) numele, prenumele si domiciliul solicitantului;
b) locul si data naşterii;
c) numărul, data si emitentul paşaportului;
d) indicarea sediului profesional unde solicitantul doreşte sa îşi exercite profesia;
e) indicarea perioadei si a formei in care a exercitat profesia de avocat in România, anterior depunerii cererii (acolo unde este cazul);
f) indicarea formei in care urmează sa exercite profesia, conform art. 12 alin. (3) din Lege.
(2) Cererea va fi însoţită de următoarele acte, depuse in dublu exemplar, traduse in limba romana si certificate:
a) paşaport;
b) o atestare din partea baroului sau a asociaţiei profesionale de avocaţi din
(3) La cerere se vor ataşa:
a) declaraţia expresa a solicitantului ca nu se afla in vreunul dintre cazurile de nedemnitate si incompatibilitate prevăzute la art. 13 si 14 din Lege;
b) declaraţia expresa a solicitantului ca se obliga sa respecte prevederile Legii, ale prezentului statut si ale codului deontologic;
c) dovada încetării formei anterioare in care a exercitat profesia de avocat in România, conform art. II din Legea nr. 231/2000, după caz;
d) certificat medical de sănătate, potrivit art. 15 alin. (2) lit. d) din prezentul statut;
e) doua fotografii tip legitimaţie.
Art. 18. - (1) Cererea de primire in profesie se va afişa in cel mult 3 zile de la înregistrare la sediul baroului.
(2) Afişarea se constata prin proces-verbal.
(3) In termen de 10 zile de la afişarea cererii orice persoana poate face opoziţie la cererea de primire in profesie, indicând motivele si arătând împrejurările si probele pe care îşi întemeiază opoziţia.
(4) In termen de 3 zile de la înregistrarea cererii de primire in profesie decanul va desemna dintre membrii consiliului baroului un avocat-raportor care va efectua investigaţiile necesare cu privire la moralitatea si demnitatea solicitantului, chiar daca nu se face opoziţie la înscriere.
Art. 19. - (1) Raportorul va face toate cercetările pe care le va considera necesare.
(2) Cercetările se vor referi la îndeplinirea de către solicitant a condiţiilor prevăzute de lege si de prezentul statut pentru primirea in profesia de avocat.
Art. 20. - In termen de 5 zile de la expirarea termenului de formulare a opoziţiei, avocatul-raportor va depune la barou un raport scris care va cuprinde punctul de vedere motivat cu privire la admiterea sau la respingerea cererii.
Art. 21. - (1) După depunerea raportului, consiliul baroului analizează îndeplinirea condiţiilor pentru primirea in profesie si soluţionează eventualele opoziţii.
(2) In cazul cererilor de primire in profesie cu scutire de examen consiliul baroului poate sa verifice cunoştinţele solicitantului cu privire la organizarea si exercitarea profesiei de avocat.
(3) Consiliul baroului va pronunţa o hotărâre motivata asupra cererii de primire in profesie.
(4) Hotărârea poate fi atacata in termen de 15 zile de la comunicare, la Consiliul U.N.B.R.
(5) Cel primit in profesia de avocat va fi înscris in Tabloul avocaţilor prin decizia emisa de consiliul baroului cu respectarea dispoziţiilor art. 19, 20 si 21 din Lege.
Art. 22. - (1) Cererea formulata de membrul unui barou din alta
(2) Cererea va fi înaintata baroului in care este înscris avocatul pentru avizare si raport, ce va fi efectuat de decanul baroului. Raportul întocmit de decan va fi înaintat Comisiei de examinare.
(3) Metodologia examenului de verificare a cunoştinţelor de drept romanesc si de limba romana ale avocaţilor străini se stabileşte prin hotărârea Consiliului U.N.B.R.
(4) Comisia de examinare va fi desemnata de Consiliul U.N.B.R. si poate fi alcătuită din avocaţi si cadre didactice din instituţiile de învăţământ juridic superior, acreditate in condiţiile legii.
(5) Examenul va cuprinde probe scrise si orale privind instituţiile de baza ale dreptului romanesc si cunoştinţele de limba romana.
§2. Primirea in profesie a persoanelor provenind dintr-un stat
membru al Uniunii Europene sau al Spaţiului Economic European care sunt
autorizate sa-si desfăşoare activităţile profesionale sub titlul
profesional corespunzător obţinut intr-un stat membru
Art. 23. - Cererea de primire in profesia de avocat in România de către avocaţii care au obţinut calificarea profesionala in unul din statele membre ale Uniunii Europene si ale spaţiului European este de competenta Consiliului U.N.B.R., conform art. 63 lit. e) din Lege.
Art. 24. - (1) Cererea se depune in dublu exemplar la secretariatul U.N.B.R. si cuprinde:
a) numele, prenumele si domiciliul solicitantului;
b) locul si data naşterii;
c) numărul, data si emitentul paşaportului;
d) indicarea sediului profesional la care solicitantul urmează sa îşi exercite profesia si menţionarea faptului ca intenţionează exercitarea cu caracter permanent a profesiei in România;
e) indicarea perioadei si a formei in care a exercitat profesia de avocat in România, anterior depunerii cererii (acolo unde este cazul);
f) indicarea titlului profesional obţinut in statul membru de origine si a grupării profesionale din care face parte in statul membru de origine sau autoritatea judiciara in cadrul căreia este admis sa-si exercite profesia potrivit legii din statul membru de origine.
(2) Cererea va fi însoţită de următoarele acte, traduse in limba romana si certificate:
a) paşaport;
b) o atestare din partea autorităţii competente din statul membru privind calitatea de avocat cu drept de exercitare a profesiei si starea sa disciplinara.
(3) La cerere se vor ataşa:
a) declaraţia expresa a solicitantului ca nu se afla in vreunul dintre cazurile de nedemnitate si incompatibilitate prevăzute la art. 13 si 14 din Lege;
b) declaraţia expresa a solicitantului ca se obliga sa respecte prevederile legii, ale prezentului statut si ale codului deontologic;
c) certificat medical de sănătate, potrivit art. 15 alin. (2) lit. d) din prezentul statut;
d) doua fotografii tip legitimaţie.
Art. 25. - (1) Consiliul U.N.B.R. se va pronunţa asupra cererii de primire in profesia de avocat după susţinerea examenului de verificare a cunoştinţelor privind dreptul romanesc si de limba romana sau după ce comisia de evaluare a decis asupra scutirii solicitantului de susţinerea examenului, conform art. 805 si 8014 din Lege.
(2) Consiliul U.N.B.R. poate decide si asupra suspendării analizării cererii pana la efectuarea de către solicitant a stagiului de pregătire in domeniul dreptului romanesc, conform art. 805 alin. (2) din Lege.
(3) Decizia este definitiva si se comunica solicitantului.
Art. 26. - (1) Avocatul admis in profesie va fi înscris in Tabloul avocaţilor la baroul in care îşi va exercita profesia, cu respectarea prevederilor prezentului statut.
§3. Demnitatea profesiei
Art. 27. - (1) Pentru aplicarea Legii cazurile de nedemnitate se verifica atât cu ocazia primirii in profesie, cat si pe întreaga durata a exercitării acesteia.
(2) Avocaţii care se găsesc in unul dintre cazurile de nedemnitate prevăzute de Lege sunt obligaţi sa prezinte baroului hotărârile judecătoreşti prin care au fost condamnaţi definitiv, prin care li s-a aplicat pedeapsa interdicţiei de a exercita profesia, prin care au fost declaraţi faliţi frauduloşi sau prin care au fost condamnaţi definitiv pentru fapte săvârşite in legătura cu exercitarea profesiei.
(3) Consiliul baroului va examina, in termen de 15 zile, hotărârile judecătoreşti si va aprecia asupra demnităţii avocatului, in raport cu dispoziţiile legale. Consiliul baroului va hotărî, după caz, menţinerea in profesie sau încetarea calităţii de avocat potrivit Legii.
(4) Decizia motivata va fi comunicata, de îndată, avocatului in cauza, precum si Preşedintelui U.N.B.R., împreuna cu hotărârea judecătoreasca in baza căreia s-a verificat starea de nedemnitate.
(5) Decizia consiliului baroului poate fi atacata de preşedintele U.N.B.R. si/sau de avocatul in cauza, in termen de 15 zile de la comunicare. Consiliul U.N.B.R. va analiza contestaţia si va hotărî in condiţiile Legii.
(6) Decizia de încetare a calităţii de avocat devine executorie după soluţionarea cauzei de către Consiliul U.N.B.R. Baroul va face menţiunile corespunzătoare in Tabloul avocaţilor pe baza hotărârii Consiliului U.N.B.R.
§4. Incompatibilităţi
Art. 28. - Pentru primirea in profesie si pentru exercitarea acesteia avocatul trebuie sa nu se găsească in vreunul dintre cazurile de incompatibilitate prevăzute de Lege.
Art. 29. - Nu este incompatibil avocatul salarizat in interiorul profesiei de avocat.
Art. 30. - (1) Sunt incompatibile cu exercitarea profesiei de avocat, daca legi speciale nu prevăd altfel:
a) faptele personale de comerţ exercitate cu sau fără autorizaţie;
b) calitatea de asociat intr-o societate comerciala in nume colectiv, de comanditar intr-o societate comerciala in comandita simpla sau in comandita pe acţiuni;
c) calitatea de administrator intr-o societate comerciala in comandita pe acţiuni;
d) calitatea de preşedinte al consiliului de administraţie, administrator unic, sau membru in comitetul de direcţie al unei societăţi comerciale pe acţiuni sau cu răspundere limitata.
(2) Avocatul poate fi asociat sau acţionar la societăţile comerciale cu răspundere limitata sau la cele pe acţiuni.
(3) Avocatul poate îndeplini funcţia de membru in consiliul de administraţie al unei societăţi comerciale pe acţiuni sau cu răspundere limitata, cu obligaţia de a aduce acest fapt la cunoştinţă decanului baroului in care îşi exercita profesia. Avocatul va furniza toate explicaţiile asupra condiţiilor in care el exercita funcţia de membru al consiliului de administraţie si va prezenta toate documentele doveditoare in acest sens, cu respectarea regulilor confidenţialităţii.
(4) Daca consiliul baroului apreciază ca exercitarea funcţiei de membru al consiliului de administraţie este sau devine incompatibila cu demnitatea si cu regulile de conduita impuse avocaţilor poate, in orice moment, sa solicite celui interesat sa părăsească funcţia pe care o ocupa. Decizia consiliului baroului va fi comunicata, de îndată, avocatului in cauza. Dispoziţiile art. 27 alin. (5) si (6) din prezentul statut se aplica in mod corespunzător.
(5) Încălcarea de către avocat a prevederilor alin. (4) din prezentul articol constituie abatere disciplinara grava.
Art. 31. - (1) Incompatibilităţii prevăzute de Lege se verifica si se constata de către consiliul baroului, chiar si din oficiu.
(2) Avocatul devenit incompatibil are obligaţia sa încunoştinţeze in scris consiliul baroului, solicitând trecerea sa de pe Tabloul avocaţilor cu drept de exercitare a profesiei pe Tabloul avocaţilor incompatibili.
(3) Continuarea exercitării profesiei după intervenirea cazului de incompatibilitate constituie exercitarea fără drept a profesiei de avocat, cu consecinţele prevăzute de lege.
Art. 32. - (1) in aplicarea art. 24 alin. (1) din Lege, consiliul baroului nu poate emite din oficiu decizie de trecere pe Tabloul avocaţilor incompatibili fără ascultarea avocatului.
(2) Avocatul va fi convocat in vederea ascultării prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire. Lipsa nejustificata a avocatului la data indicata in convocare nu împiedică luarea măsurii.
§5. Modalităţile de primire in profesia de avocat
Art. 33. - (1) Potrivit art. 16 din Lege, dreptul de primire in profesie se obţine pe baza unui examen.
(2) Examenul de primire in profesie se organizează de consiliul baroului, in mod obligatoriu in fiecare an, in ultimul semestru al anului, la o data unica pentru toate barourile, cu consultarea Baroului Bucureşti. Data examenului va fi anunţată intr-un ziar de mare tiraj cu cel puţin 60 de zile înainte.
(3) Consiliul U.N.B.R. asigura caracterul unitar al examenului de primire in profesie prin stabilirea tematicii si bibliografiei de examen, a subiectelor de examen si a metodologiei de examinare. Examinarea se va face la 5 materii de examen pe baza a cel puţin 3 probe scrise.
(4) Cu cel puţin 60 de zile înainte de data desfăşurării examenului, Consiliul U.N.B.R. comunica către barouri si face publice data, tematica si bibliografia examenului.
(5) Consiliile barourilor numesc Comisiile de examinare, stabilesc materiile la care se organizează probe scrise, metodologia de examinare in scris si oral si organizează activitatea de examen.
Art. 34. - Subiectele de examen la probele scrise se vor trage la sorti de Comisia de examen, exclusiv dintre subiectele unice stabilite conform art. 33 alin. (3) din prezentul statut.
Art. 35. - Metodologia de examinare stabilita de fiecare barou va fi adusa la cunoştinţa celor interesaţi cu cel puţin 30 de zile înainte de data examenului.
Art. 36. - (1) Pentru înscrierea la examen candidatul va depune dosarul de înscriere la baroul in circumscripţia căruia doreşte sa îşi exercite activitatea, cu îndeplinirea prevederilor prezentului statut. Dosarul de înscriere include cererea si actele prevăzute la art. 15 din prezentul statut. Dosarul va fi depus cu cel puţin 25 de zile înainte de data examenului.
(2) Candidatul este obligat sa depună o taxa de participare la examen, stabilita de consiliul baroului. Separat se va achita taxa de participare cuvenita U.N.B.R.
Art. 37. - (1) După validarea examenului, consiliul baroului va dispune primirea in profesie a candidaţilor admişi si va emite decizia de primire in profesie.
(2) Rezultatele examenului vor fi comunicate, de către barouri, Consiliului U.N.B.R.
Art. 38. - (1) Toate cazurile de primire in profesie cu scutire de examen sunt soluţionate individual de către consiliul baroului la care s-a depus cererea. Decizia de primire in profesie va fi comunicata si U.N.B.R.
(2) Decizia consiliului baroului poate fi atacata de către solicitant sau de Preşedintele U.N.B.R., in termen de 15 zile de la comunicare, la Consiliul U.N.B.R.
§6. Interdicţii
Art. 39. - (1) Avocaţii - foşti judecători nu pot pune concluzii la instanţele unde au funcţionat, timp de 2 ani de la încetarea funcţiei deţinute. Prin instanţe in înţelesul Legii se înţeleg: judecătoriile, tribunalele, tribunalele specializate, curţile de apel, Înalta Curte de Casaţie si Justiţie si Curtea Constituţională, inclusiv instanţele militare la care avocaţii au funcţionat ca judecători, indiferent de secţia la care au funcţionat.
(2) In cazul in care, avocatul a funcţionat ca judecător la mai multe instanţe, interdicţia operează pentru fiecare instanţa si se calculează distinct de la data încetării activităţii la instanţa respectiva.
(3) Aceeaşi interdicţie se aplica si magistraţilor-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie si Justiţie si de la Curtea Constituţională, executorilor judecătoreşti, grefierilor si personalului auxiliar al instanţelor judecătoreşti si al Curţii Constituţionale.
Art. 40. - (1) Avocaţii - foşti procurori si cadre de politie nu pot acorda asistenta juridica la organul de urmărire penala la care si-au desfăşurat activitatea timp de 2 ani de la încetarea funcţiei respective. Calculul duratei de interdicţie se face conform art. 39 alin. (2) din prezentul statut.
(2) In cazul in care avocatul - fost procuror sau cadru de politie a funcţionat si in calitate de judecător, interdicţia priveşte atât instanţele, cat si organele de urmărire penala, durata fiind calculata in mod corespunzător.
(3) Aceeaşi interdicţie se aplica avocaţilor - foşti procurori cu privire la dreptul de a pune concluzii la instanţele corespunzătoare parchetului in care au funcţionat.
(4) Dispoziţiile prezentului articol se aplica si personalului auxiliar al organelor de urmărire penala.
Art. 41. - Interdicţia exercitării profesiei de avocat in cazurile prevăzute de Lege priveşte instanţele, parchetele de pe lângă acestea, si organele de cercetare penala la care lucrează ruda, soţul sau afinul avocatului pana la gradul al treilea inclusiv.
Art. 42. - Încălcarea de către avocaţi a altor restricţii sau interdicţii la care sunt supuşi conform legilor speciale, constituie abatere disciplinara grava.
Art. 43. - Avocatul care nu respecta prevederile art. 39-42 din prezentul statut sau care se foloseşte de forma de organizare profesionala ori de raporturile de conlucrare profesionala stabilite in condiţiile legii, in scopul eludării interdicţiilor prevăzute de Legea nr. 51/1995 privind organizarea si exercitarea profesiei de avocat sau de alte legi speciale, săvârşeşte abatere disciplinara grava. Consiliul baroului se poate sesiza si din oficiu, cu privire la aplicarea dispoziţiilor art. 39-42 din prezentul statut.
§7. Tabloul anual al avocaţilor
Art. 44. - (1) Pana la data de 15 ianuarie a fiecărui an, decanul supune aprobării consiliului baroului Tabloul avocaţilor, alcătuit potrivit anexei nr. VI la prezentul statut.
(2) Tabloul avocaţilor va cuprinde:
a) numele si prenumele avocaţilor definitivi si stagiari cu drept de exercitare a profesiei si sediul profesional al acestora;
b) cabinetele asociate, societăţile civile profesionale si societăţile civile profesionale cu răspundere limitata, cu indicarea sediului acestora si a avocaţilor care le compun.
(3) Avocaţii străini vor fi menţionaţi intr-un tablou special, conform anexei nr. VIII. Separat se vor menţiona formele de exercitare a profesiei din care aceştia fac parte, potrivit prevederilor art. 12 alin. (3) si alin. (6) din Lege. Distinct, sunt evidenţiaţi avocaţii străini care provin dintr-un stat membru al Uniunii Europene sau al Spaţiului Economic European, care sunt autorizaţi sa-si desfăşoare activităţile profesionale sub titlul profesional corespunzător obţinut intr-un stat membru, indicându-se si daca acesta desfăşoară activităţi avocaţiale cu caracter permanent pe teritoriul României si titlul profesional sub care desfăşoară activitatea.
(4) In cazul avocaţilor străini se va menţiona daca aceştia sunt autorizaţi sa acorde consultanta juridica privind dreptul romanesc.
(5) Se va întocmi separat un tablou al avocaţilor incompatibili alcătuit potrivit anexei nr. VII la prezentul statut, care se verifica si se reactualizează pana la data de 15 ianuarie a fiecărui an.
(6) Tabloul avocaţilor cu drept de exercitare a profesiei, Tabloul special al avocaţilor străini si Tabloul avocaţilor incompatibili se reactualizează lunar, se aduc la cunoştinţa tuturor membrilor baroului si se comunica U.N.B.R.
Art. 45. - Tabloul avocaţilor definitivi si stagiari, precum si Tabloul special in care se vor înscrie avocaţii străini se comunica, conform dispoziţiilor Legii, cel târziu pana la data de 31 ianuarie a fiecărui an.
Art. 46. - Refuzul înscrierii, al reînscrierii sau al menţinerii pe tablou se contesta la consiliul baroului. Decizia consiliului baroului poate fi contestata la Consiliul U.N.B.R. in termen de 15 zile de la data comunicării. Contestaţia este suspensiva de executare.
Art. 47. - (1) Înscrierea in tablou a avocaţilor definitivi si stagiari se face numai după depunerea jurământului prevăzut de Lege. Jurământul se depune intr-un cadru solemn, in fata consiliului baroului, de către avocaţii nou-înscrişi in barou.
(2) Înscrierea in Tabloul avocaţilor după primirea in profesie este condiţionată de depunerea declaraţiei prevăzute la art. 3 din Legea nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea securităţii ca politie politica. Nedepunerea declaraţiei, depunerea unei declaraţii false sau recunoaşterea faptului ca avocatul a colaborat cu securitatea ca politie politica atrage consecinţele prevăzute de lege.
Art. 48. - (1) Decanul baroului va desemna avocaţii responsabili cu verificarea cazurilor de exercitare a activităţii de asistenta juridica de către persoanele neînscrise in Tabloul avocaţilor.
(2) Ori de cate ori va avea informaţii cu privire la persoane care exercita nelegal activităţi prevăzute de art. 3 din Lege, consiliul baroului va sesiza autorităţile competente.
§8. Suspendarea calităţii de avocat
Art. 49. - Exerciţiul profesiei de avocat se suspenda:
a) pe toata durata existentei stării de incompatibilitate;
b) in temeiul unei hotărâri judecătoreşti sau disciplinare de interdicţie temporara de a profesa;
c) in caz de neplata totala sau parţială a taxelor si a contribuţiilor profesionale către barou, către U.N.B.R. si către sistemul propriu de asigurări sociale timp de 3 luni de la scadenta acestora si pana la lichidarea integrala a datoriilor;
d) la cererea scrisa a avocatului.
Art. 50. - Dreptul de a exercita profesia de avocat poate fi suspendat in cazul in care împotriva avocatului s-a pus in mişcare acţiunea penala sau s-a dispus trimiterea in judecata pentru săvârşirea unei infracţiuni de natura sa aducă atingere prestigiului profesiei, pana la pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti definitive.
Art. 51. - (1) Avocatul este dator sa încunoştinţeze de îndată consiliul baroului despre orice situaţie care ar putea duce la suspendarea exerciţiului dreptului de a profesa. Nerespectarea acestei obligaţii constituie abatere disciplinara.
(2) Decanul si consiliul baroului se pot sesiza pe orice cale cu privire la aplicarea dispoziţiilor legii si ale prezentului statut privind suspendarea exerciţiului dreptului de a profesa.
(3) Consiliul baroului decide in toate cazurile, după ascultarea avocatului in cauza.
(4) Decizia consiliului baroului este executorie. Despre aceasta se va face menţiune, in mod corespunzător, in Tabloul avocaţilor si in Tabloul avocaţilor incompatibili.
(5) Decizia consiliului baroului poate fi contestata la Consiliul U.N.B.R. in termen de 15 zile de la comunicarea acesteia. Contestaţia nu suspenda executarea.
Art. 52. - Independent de contestarea deciziei, in cazul in care măsura suspendării a fost luata pentru neplata totala sau parţială a taxelor si contribuţiilor profesionale, la cererea avocatului in cauza, consiliul baroului, după verificarea temeiurilor cererii sau a dovezii achitării taxelor si contribuţiilor prevăzute de Lege si de prezentul statut, poate dispune încetarea măsurii suspendării si ştergerea menţiunilor din tablou.
Art. 53. - Exercitarea profesiei de către avocatul al cărui drept de exercitare a profesiei este suspendat potrivit prevederilor art. 49 din prezentul statut, in perioada măsurii suspendării, constituie abatere disciplinara grava.
Art. 54. - (1) Avocatul împotriva căruia s-a dispus măsura suspendării este obligat ca in termen de cel mult 15 zile de la data comunicării măsurii sa îşi asigure substituirea.
(2) Încălcarea dispoziţiilor prezentului articol constituie abatere disciplinara grava.
§9. Transferul intr-un alt barou
Art. 55. - (1) Avocatul care, din motive justificate, solicita transferul intr-un alt barou se va adresa in scris decanului baroului de la care doreşte sa se transfere.
(2) Cererea de transfer va fi însoţită de actele pe care se întemeiază si de un certificat eliberat de baroul de la care se solicita transferul. Certificatul va indica datele personale, profesionale, disciplinare ale solicitantului si va atesta ca solicitantul a achitat la zi taxele si contribuţiile profesionale către barou, U.N.B.R. si sistemul propriu de asigurări sociale.
(3) Consiliul baroului de la care se solicita transferul va elibera certificatul prin avizarea cererii de transfer, pe care o va înainta, împreuna cu dosarul de înscriere in profesie, baroului la care se solicita transferul.
Art. 56. - (1) Cererea de transfer va fi soluţionată pe baza raportului întocmit de un consilier delegat, care verifica dosarul de înscriere in profesie al celui care solicita transferul, precum si a certificatului prevăzut la art. 55 alin. (2) din prezentul statut.
(2) La soluţionarea cererii, consiliul baroului va avea in vedere si respectarea de către petent a dispoziţiilor privind modul de organizare si funcţionare a formelor de exercitare a profesiei, precum si a condiţiilor de primire in profesie.
Art. 57. - (1) Decizia cu privire la transfer se comunica solicitantului si baroului din care acesta face parte. Consiliul baroului va face menţiuni corespunzătoare in Tabloul avocaţilor.
(2) Decizia prin care s-a respins cererea de transfer va fi motivata si poate fi contestata, in termen de 15 zile de la comunicare, la Consiliul U.N.B.R.
§10. Încetarea calităţii de avocat
Art. 58. - (1) Calitatea de avocat încetează:
a) prin renunţare scrisa la exerciţiul profesiei;
b) prin deces;
c) prin excluderea din profesie, ca sancţiune disciplinara;
d) in cazul in care avocatul a fost condamnat definitiv pentru o fapta prevăzuta de legea penala si care îl face nedemn de a fi avocat, potrivit legii.
(2) Încetarea calităţii de avocat se constata prin decizie a consiliului baroului si are drept consecinţă radierea celui in cauza din Tabloul avocaţilor.
Art. 59. - Avocatul care renunţă la exerciţiul profesiei va formula o cerere in scris. Cu cel puţin 60 de zile înainte de data prevăzută pentru încetarea activităţii, acesta este obligat sa finalizeze toate cauzele angajate sau sa asigure substituirea. Avocatul va prezenta baroului lista cuprinzând cauzele nefinalizate si va indica numele avocaţilor care le vor prelua.
Art. 60. - In caz de deces al avocatului, cauzele acestuia vor fi preluate de către colaboratorii ori asociaţii defunctului, iar in lipsa lor, de către avocaţii desemnaţi de consiliul baroului.
Art. 61. - (1) In cazul in care avocatul îndeplineşte condiţiile de pensionare prevăzute de lege, are dreptul sa solicite continuarea exercitării profesiei. Cererea de continuare a exercitării profesiei se soluţionează de consiliul baroului.
(2) Avocatul poate continua exercitarea profesiei pe baza unui aviz medical privind menţinerea capacităţii fizice si psihice necesare exercitării profesiei de avocat. Avizul medical se prezintă anual pentru înscrierea in tablou.
(3) Consiliul baroului va soluţiona cererea pe baza avizului medical si va proceda in conformitate cu prevederile Legii, sau, după caz, ale legislaţiei privind pensiile si asigurările sociale.
(4) Avocatul pensionar care continua exercitarea profesiei sau este menţinut in profesie este obligat sa contribuie la constituirea fondului sistemului propriu de asigurări sociale in condiţiile prevăzute de legislaţia pensiilor si asigurărilor sociale pentru avocaţi.
(5) Decizia de respingere a menţinerii in activitate poate fi contestata, in termen de 15 zile de la comunicare, la Consiliul U.N.B.R.
Secţiunea a 2-a
Organele profesiei de avocat
§1. Baroul
Art. 62. - (1) Independenta profesiei, autonomia baroului si exercitarea libera a profesiei de avocat nu pot fi îngrădite sau limitate prin actele autorităţilor administraţiei publice, ale Ministerului Public sau ale altor autorităţi, decât in cazurile si in condiţiile expres prevăzute de lege.
(2) Este interzisa aproprierea, uzurparea sau utilizarea denumirii de "barou" de către orice persoana fizica sau persoana juridica, indiferent de natura activităţii desfăşurate de către aceasta, sub sancţiunea prevăzută de lege pentru folosirea fără drept a denumirii unei persoane juridice de interes public, înfiinţata prin lege.
Art. 63. - (1) Baroul este persoana juridica de interes public, constituit din toţi avocaţii înscrişi in Tabloul avocaţilor, cu patrimoniu propriu si organizare de sine stătătoare.
(2) Sediul baroului este in oraşul de reşedinţă al judeţului, respectiv in municipiul Bucureşti.
Art. 64. - (1) Fiecare barou are un buget propriu. Contribuţia avocaţilor la realizarea bugetului este stabilita de consiliul baroului.
(2) Cuantumul contribuţiei va fi stabilit prin decizia consiliului baroului, in raport cu prevederile bugetului propriu si cu hotărârile Congresului avocaţilor. Decizia consiliului baroului va fi adusa la cunoştinţa avocaţilor înscrişi in Tabloul baroului cu drept de exercitare a profesiei, cu cel puţin 30 de zile înainte de punerea sa in aplicare.
(3) Patrimoniul baroului poate fi folosit in activităţi producătoare de venituri, in condiţiile legii.
Art. 65. - (1) Organele de conducere ale baroului sunt:
a) adunarea generala;
b) consiliul;
c) decanul.
(2) In cadrul baroului se constituie si funcţionează:
a) comisia de cenzori;
b) comisia de disciplina.
Art. 66. - (1) Adunarea generala a baroului poate fi, in condiţiile legii, ordinara si extraordinara.
(2) Au dreptul sa participe la şedinţele adunării generale avocaţii care sunt înscrişi in Tabloul baroului, cu drept de exercitare a profesiei, au achitat la zi taxele si contribuţiile prevăzute de lege si nu se afla in situaţii ce atrag incompatibilitatea ori suspendarea dreptului de exerciţiu al profesiei sau după caz, nu se afla in executarea unei sancţiuni disciplinare.
Art. 67. - (1) Data la care are loc adunarea generala ordinara se stabileşte de către consiliul baroului in prima şedinţa din luna ianuarie a fiecărui an.
(2) Adunarea generala extraordinara poate fi convocata de comisia de cenzori a baroului precum si la cererea a peste o treime din totalul membrilor baroului.
(3) Organizarea adunării generale, ordinara sau extraordinara, este in sarcina consiliului baroului.
(4) Neîndeplinirea obligaţiei de organizare a adunării generale atrage răspunderea disciplinara a celor vinovaţi.
(5) Odată cu convocarea adunării generale se stabileşte si ordinea de zi. Avocaţii cu drept de a participa la şedinţele adunării generale pot face propuneri pentru completarea ordinii de zi. Propunerile vor fi depuse in scris la barou cu cel puţin 5 zile înainte de data la care a fost convocata adunarea generala.
(6) Ordinea de zi va fi supusa spre aprobare prin vot deschis adunării generale.
(7) Înscrierile la cuvânt se vor face înaintea începerii dezbaterii fiecărui punct al ordinii de zi. Orice înscriere ulterioara acestui moment va fi luata in considerare numai cu aprobarea prin vot deschis a adunării generale.
Art. 68. - (1) Adunarea generala este legal constituita cu participarea majorităţii avocaţilor care au dreptul de a participa la adunarea generala.
(2) In cazul in care numărul legal nu este întrunit, prezidiul adunării generale, de fata cu cei prezenţi, stabileşte o noua adunare generala, in termen de cel mult 15 zile, care va fi convocata prin grija consiliului baroului.
(3) Adunarea generala convocata in condiţiile alin. (2) este legal constituita cu participarea a cel puţin unei treimi din numărul total al membrilor săi.
(4) Adunările generale de alegere a organelor de conducere a baroului sunt legal constituite numai cu prezenta majoritarii avocaţilor care au dreptul de a participa la adunarea generala. Pentru Baroul Bucureşti alegerea organelor de conducere a baroului se poate face si prin desemnare de reprezentanţi-electori. Pot fi reprezentanţi-electori avocaţii care au drept de a participa la adunarea generala a baroului.
(5) Cu cel puţin 6 luni anterior datei desfăşurării alegerilor, consiliile barourilor vor adopta regulamentul pentru organizarea alegerilor organelor baroului. Regulamentul va rămâne definitiv in termen de 30 de zile de la data afişării sale la secretariatul baroului.
(6) Hotărârile adunării generale se iau cu votul majorităţii membrilor prezenţi, in afara de cazurile in care legea prevede alt cvorum de şedinţa si de vot.
(7) Membrii Baroului Bucureşti care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 66 alin. (2) din prezentul statut pot participa la adunarea generala electiva personal sau prin reprezentanţi-electori. Pot fi reprezentanţi-electori avocaţii care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 66 alin. (2) din prezentul statut; numărul de avocaţi care îşi pot delega votul unui reprezentant-elector este de maximum 5.
Art. 69. - (1) Secretarul adunării generale va redacta procesul-verbal, care va cuprinde:
a) modul in care a fost convocata adunarea generala si caracterul ei ordinar sau extraordinar;
b) anul, luna, ziua, ora si locul unde se desfăşoară adunarea generala;
c) numărul membrilor prezenţi;
d) componenta prezidiului adunării generale;
e) ordinea de zi votata de adunarea generala;
f) luările de cuvânt;
g) hotărârile, rezoluţiile si moţiunile adoptate;
h) orice alte activităţi desfăşurate in adunarea generala.
(2) Procesul-verbal va purta semnăturile membrilor prezidiului adunării generale.
(3) Procesul-verbal va fi înregistrat si depus la decanatul baroului, consultarea sa fiind permisa membrilor baroului si organelor U.N.B.R.
Art. 70. - (1) Adunarea generala a baroului adopta hotărâri care sunt obligatorii pentru membrii baroului, in condiţiile prevăzute de lege si de statutul profesiei de avocat.
(2) De asemenea, adunarea generala poate adopta rezoluţii si moţiuni.
Art. 71. - (1) Consiliul baroului este format din 5 pana la 15 membri, avocaţi definitivi cu o vechime neîntreruptă in profesie de cel puţin 8 ani.
(2) Numărul consilierilor este proporţional cu numărul membrilor baroului înscrişi in tablou, după cum urmează:
a) 5 consilieri pentru barourile cu mai puţin de 50 de avocaţi;
b) 7 consilieri pentru barourile cu un număr intre 51-100 de avocaţi;
c) 9 consilieri pentru barourile cu un număr intre 101-200 de avocaţi;
d) 11 consilieri pentru barourile cu un număr intre 201-500 de avocaţi;
e) 13 consilieri pentru barourile cu un număr intre 501-1.000 de avocaţi;
f) 15 consilieri pentru barourile cu peste 1.001 de avocaţi.
(3) In numărul total al membrilor consiliului sunt cuprinşi decanul si prodecanul.
(4) Fiecare consilier va coordona unul sau mai multe departamente de activitate ale consiliului.
(5) Adunarea generala a baroului poate hotărî alegerea unor consilieri supleanţi, in caz de încetare a mandatului de consilier ales, consilierii supleanţi vor completa consiliul in ordinea numărului de voturi obţinut la alegeri pentru perioada de mandat rămasă vacanta.
Art. 72. - (1) Avocaţii aleşi membri ai comisiei de cenzori trebuie sa îndeplinească aceleaşi condiţii ca si consilierii.
(2) Dispoziţiile art. 71 alin. (5) din prezentul statut se aplica in mod corespunzător.
Art. 73. - (1) Consiliul baroului se întruneşte in şedinţa cel puţin o data pe luna, la sediul baroului.
(2) Lucrările şedinţei se consemnează in registrul de procese-verbale si se semnează de toţi consilierii prezenţi la şedinţă. Registrul poate fi consultat de către avocaţii interesaţi si de organele U.N.B.R.
(3) In exercitarea atribuţiilor sale, consiliul baroului adopta decizii si hotărâri.
Art. 74. - (1) Decanul baroului este ales de adunarea generala a baroului dintre avocaţii definitivi cu o vechime neîntreruptă in profesie de cel puţin 8 ani. El trebuie sa fie membru al baroului de cel puţin 5 ani.
(2) In exercitarea atribuţiilor sale decanul emite decizii. Ele se consemnează intr-un registru special, ţinut la sediul baroului, care poate fi consultat de către orice avocat interesat si de organele U.N.B.R.
Art. 75. - (1) Orice litigiu intre membrii baroului in legătura cu exercitarea profesiei va fi adus la cunoştinţa decanului.
(2) Decanul va încerca medierea in vederea soluţionării amiabile a litigiului.
(3) Prevederile privind procedura medierii si a arbitrajului din prezentul statut se aplica in mod corespunzător.
Art. 76. - (1) Hotărârile adoptate de adunarea generala sau de consiliul baroului pot fi anulate de Consiliul U.N.B.R. numai pentru motive de nelegalitate sau de încălcare a prevederilor prezentului statut, cu respectarea autonomiei baroului.
(2) Deciziile emise de decan pot fi atacate la consiliul baroului.
§2. Uniunea Naţională a Barourilor din România
Art. 77. - Toate barourile din România înfiinţate potrivit legilor privind organizarea si exercitarea profesiei de avocat sunt membre de drept ale Uniunii Naţionale a Barourilor din România. Nici un barou nu poate funcţiona in afara U.N.B.R.
Art. 78. - (1) U.N.B.R. este persoana juridica de interes public, înfiinţată prin Lege, cu patrimoniu propriu si organizare de sine stătătoare.
(2) Este interzisa aproprierea, uzurparea sau utilizarea denumirii "Uniunea Naţională a Barourilor din România" ("U.N.B.R.") de către orice persoana fizica sau persoana juridica, indiferent de natura activităţii desfăşurate de către aceasta, sub sancţiunea prevăzuta de lege pentru folosirea fără drept a denumirii unei persoane juridice de interes public, înfiinţată prin lege.
(3) Bugetul U.N.B.R. se formează din contribuţia barourilor, in cotele stabilite de Congresul avocaţilor. Contribuţia baroului la formarea bugetului U.N.B.R. se stabileşte in raport de numărul avocaţilor cu drept de exercitare a profesiei înscrişi in Tabloul barourilor si se virează lunar, in contul special constituit in acest scop din cotele de contribuţie achitate de avocaţi in contul barourilor.
(4) Patrimoniul U.N.B.R. poate fi folosit si in activităţi producătoare de venituri in condiţiile legii.
Art. 79. - (1) Organele de conducere ale U.N.B.R. sunt:
a) Congresul avocaţilor;
b) Consiliul U.N.B.R.;
c) Comisia Permanenta a U.N.B.R.;
d) Preşedintele U.N.B.R.
(2) In cadrul U.N.B.R. se constituie si funcţionează:
a) Comisia centrala de cenzori;
b) Comisia centrala de disciplina.
(3) Avocaţii care formează organele de conducere ale U.N.B.R. sunt avocaţi definitivi, cu o vechime neîntreruptă in profesie de minimum 8 ani.
(4) La congresele la care nu sunt alese organele profesiei pot participa, in calitate de delegaţi si avocaţi care nu îndeplinesc condiţiile prevăzute la alin. (3).
Art. 80. - (1) Congresul este organul suprem de conducere a profesiei de avocat.
(2) Hotărârile adoptate de congres sunt definitive si obligatorii pentru toate organele profesiei si pentru toţi avocaţii.
Art. 81. - (1) Congresul avocaţilor se convoacă anual de către Consiliul U.N.B.R. prin preşedintele U.N.B.R.
(2) Congresul extraordinar se convoacă de către preşedintele U.N.B.R. ori de cate ori este nevoie sau la cererea a cel puţin o treime din numărul total al barourilor.
(3) Convocarea va cuprinde luna, ziua, ora, locul desfăşurării congresului si ordinea de zi a acestuia.
(4) Decanii barourilor si membrii Consiliului U.N.B.R. sunt membri de drept ai congresului.
(5) Din congres fac parte si delegaţii aleşi de adunările generale ale barourilor, conform normei de reprezentare de 1 delegat la 200 de avocaţi.
(6) Numărul de delegaţi se calculează după cum urmează:
a) 1 delegat pentru barourile pana la 200 de avocaţi;
b) 2 delegaţi pentru barourile intre 201 si 400 de avocaţi;
c) 3 delegaţi pentru barourile intre 401 si 600 de avocaţi, si aşa mai departe.
Art. 82. - (1) Lucrările congresului sunt conduse de către preşedintele U.N.B.R., împreuna cu un prezidiu format din 8 avocaţi, ales prin vot deschis.
