Cum să închiriezi în siguranță o locuință

Asigură-te că navighezi corect legislația muncii și imigrației. Obține permisele de muncă și vizele necesare. Asistența juridică te ajută să eviți penalitățile și să asiguri un proces corect și eficient.

Continuă să beneficiezi de consultanță juridică până la încetarea contractului pentru a te asigura că toate aspectele sunt gestionate corect și legal.

#LegalAdvice #WorkPermit #ImmigrantEmployment #SiguranțăJuridică #AngajareResponsabilă

În principiu, în cazul în care angajatorul a plătit un curs de formare pentru angajat, acesta poate recupera sumele avansate.

Această soluție este posibilă atunci când angajatul nu și-a respectat obligațiile (de obicei, o perioadă în care salariatul să continue activitatea pentru angajator), iar prevederile clauzei de formare profesională au fost scrise specific și nu la modul general.

În practică angajatorul poate întâmpina dificultăți serioase în recuperarea banilor atunci când clauzele cu privire la formarea profesională nu au fost definite corespunzător sau îi poate recupera parțial atunci când angajatul și-a respectat unele obligații.

Activitățile ce au ca scop implementarea și respectarea politicilor interne ale angajatorului, asigurarea instructajului privind sănătatea și securitatea în muncă sau alte aspecte organizatorice în cadrul angajatorului nu pot intra în sfera pregătirii profesionale pentru care salariatul ar putea fi obligat la restituirea costurilor suportate de către angajator.

Legea nr. 192/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat

Începând de astăzi intră în vigoare prevederile Legii nr. 192/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat.

Modificările legislative înăspresc condițiile de acordare a ajutorului social în sensul că simplul refuz al unui loc de muncă oferit sau refuzul de a participa la serviciile pentru stimularea ocupării forței de muncă și de formare profesională oferite de agențiile teritoriale pentru ocuparea forței de muncă atrage încetarea dreptului la ajutorul social, până în prezent asistații social putând refuza în mod repetat un loc de muncă, fără a pierde dreptul la ajutorul social.

Totodată, în scopul valorificării forței de muncă locale, pentru prima dată se introduce obligația primarilor de a întocmi „planul de activități sezoniere pe baza solicitărilor primite de la persoane juridice, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale sau întreprinderi familiale care au nevoie de forță de muncă și funcționează pe raza unității administrativ-teritoriale”, aceștia devenind beneficiari de lucrări.

Refuzul repetat de două ori al persoanelor apte de muncă din familiile beneficiare de ajutor social de a efectua aceste activități sezoniere conduce la încetarea dreptului.

Remunerarea activităților sezoniere astfel desfășurate, se stabilește prin negociere directă între beneficiarul de lucrări și persoana care prestează activitatea, în condițiile Legii nr. 52/2011 privind exercitarea unor activități cu caracter ocazional desfășurate de zilieri, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

https://localhost/gabriel/venitul-minim-garantat/

Imigrația aduce noi talente și stimulează inovația, dar este important să se mențină un echilibru între nevoile imigranților și cele ale lucrătorilor locali. Politici bine concepute și dialogul continuu sunt esențiale pentru o piață a muncii echitabilă.

Cetățenii străini pot solicita eliberarea vizei de lungă ședere în termen de 180 de zile de la data obținerii avizului de angajare de către angajator.

Potrivit art. 81 (6) din Codul Muncii în situația în care în perioada de preaviz contractul individual de muncă este suspendat, termenul de preaviz va fi suspendat corespunzător.

Astfel, dacă în interiorul perioadei de preaviz intervine o situație în care angajatul are nevoie de concediu medical, perioada în care nu s-a aflat la muncă nu se va scădea din zilele de preaviz.

Decizia nr. 34 din 17 iunie: Înalta Curte a admis sesizarea Tribunalului Mureș și a stabilit că, în cazul în care au fost solicitate cheltuieli de judecată în prima instanță, dar nu s-a făcut dovada achitării lor până la închiderea dezbaterilor, această dovadă poate fi prezentată în apel.

Conform dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă, această decizie este obligatorie.

Detalii cheie:
– Dosar: 18/289/2022
– Articole relevante: art. 452 și art. 470 din Codul de procedură civilă
– Decizie precedentă: Decizia nr. 9 din 30 martie 2020

Implicații: Dovada achitării cheltuielilor de judecată poate fi adusă în apel, oferind o șansă suplimentară celor care nu au reușit să prezinte aceste dovezi în prima instanță.

Pentru ca o persoană să poată răspunde de fapta sa proprie, trebuie îndeplinite următoarele condiții:

1. Fapta să aibă caracter ilicit, aspect consacrat în practică și în literatura de specialitate, considerându-se că doar o faptă ilicită poate atrage răspunderea civilă delictuală.‍
2. Existența prejudiciului, ca element al răspunderii civile delictuale, în sensul că răspunderea este antrenată numai în măsura în care fapta a cauzat un prejudiciu.
3. ‍Vinovăția autorului. Vinovăția este elementul subiectiv principal al responsabilității persoanei care a săvârșit fapta, iar reclamantul (victima prejudiciului) trebuie să o dovedească.

Sarcina probei vinovăției revine reclamantului, respectiv victimei prejudiciului.

Un aspect esențial în cadrul răspunderii civile delictuale este legătura dintre vinovăție și prejudiciu. În acest context, reclamantul trebuie să dovedească faptul că prejudiciul cauzat s-a datorat faptei săvârșite cu vinovăție de către pârâți.

Un avocat te ajută să înțelegi toate clauzele contractului, să identifici riscurile și să negociezi termeni mai buni. Ei se asigură că drepturile tale sunt protejate și că toate detaliile legale sunt acoperite. Evită capcanele și asigură-te că ai un contract echitabil și solid!

#LegalSupport #ContractNegotiation #KnowYourRights #LegalAdvice #ProtejeazăTe

Daunele cominatorii reprezintă sumele de bani pe care debitorul unei obligații de a face sau de a nu face este obligat, prin hotărâre judecătorească, să le plătească creditorului pentru fiecare zi de întârziere, până la executarea în natură a obligaţiilor sale.

De exemplu, obligația locatorului de a pune la dispoziția locatarului bunul închiriat sau obligația de a presta întreținere în temeiul unui contract de întreținere sunt obligații de ”a face”.

De cealaltă parte, ne aflăm în prezența unei obligații de „a nu face” în următoarele cazuri; obligația proprietarului terenului aservit de a nu efectua nicio acțiune care ar putea diminua sau îngreuna exercitarea servituții sau obligația asumată prin convenția de constituire a unei servituți, de către proprietarul unui teren față de vecinul său, de a nu construi la o distanță mai mică de un anumit număr de metri de linia despărțitoare.